Un studiu realizat de o echipă a Universităţii din Montreal a constatat că un consum mare de grăsimi saturate poate avea un efect semnificativ asupra funcţiilor creierului, deteriorînd circuitele neuronale care guvernează motivaţia.

Din anul 1930 şi pînă acum, IQ-ul la nivel global a crescut în mare parte datorită condiţiilor mai bune de trai, nutriţiei mai bune şi educaţiei. Însă oamenii de ştiinţă sînt îngrijoraţi avînd în vedere că în ultimul deceniu scorurile IQ sînt în declin, inteligenţa noastră colectivă scăzînd cu un punct în ultimii 50 de ani.

Pe lîngă a învăţa lucruri noi, oamenii trebuie să-şi protejeze creierul şi să evite pe cît posibil anumite obiceiuri, enumerate de publicaţia „The Telegraph“.

Consumi multe grăsimi saturate

Cantităţile mari de grăsimi saturate (bacon, pîine prăjită cu unt, ouă prăjite) împiedică dopamina să-şi facă treaba, aceasta fiind un neurotransmiţător vital, responsabil pentru motivaţia individului. Studiile făcute pe şobolani, dar şi pe alte animale arată că dietele bogate în grăsimi afectează flexibilitatea cognitivă, încetinesc timpii de reacţie, deteriorează memoria şi provoacă sentimente asociate depresiei. Cercetarea Universităţii din Montreal constată că o alimentaţie bogată în grăsimi poate provoca „deficienţe în funcţionarea circuitelor creierului care joacă un rol important în tulburările de dispoziţie, dependenţa de droguri şi mîncatul excesiv.“

Faci mai multe lucruri în acelaşi timp

Earl Miller, un expert în atenţia distributivă şi neurolog la Institutul Tehnologic din Massachusetts, explică: „Creierul nu este programat pentru a face mai multe activităţi în acelaşi timp. Cînd oamenii cred că sînt multitasking, de fapt doar trec de la o sarcină la alta foarte rapid şi de fiecare dată cînd fac asta există un cost cognitiv.“ Mai exact, consumăm „combustibilul“ creierului – glucoza – mult mai repede, ceea ce înseamnă că ne epuizăm mintea mult mai rapid. „Multitaskingul previne gîndirea profundă, creativă, iar rezultatul este că gîndurile sînt mai puţin noi şi mai superficiale“, a adăugat Miller.

Dacă ai o sarcină de îndeplinit şi te opreşti pentru a-ţi verifica e-mailul îţi reduci IQ-ul cu 10 puncte. Multitaskingul, spune Miller, este şi motivul pentru care vorbitul la telefon în timp ce ne aflăm la volan este atît de periculos: capacitatea noastră cognitivă limitată de a fi multitasking înseamnă că nu ne putem niciodată concentra pe deplin asupra unei singure sarcini. În momentul în care jonglezi cu mai multe lucruri creierul este inundat cu cortizol (hormonul stresului) şi adrenalină (hormonul „luptă sau fugi“), ceea ce împiedică o gîndire clară.

Pierzi mult timp pe Internet

Avînd informaţii nelimitate disponibile non-stop doar prin apăsarea unui buton este, în acelaşi timp, o binecuvîntare, dar şi un blestem neurologic. Oportunitatea de a căuta pe Google adrese, numere de telefon, reţete, nume, adrese, evenimente înseamnă că nu ne mai bazăm atît de mult pe memorie. Hipocampul creierului se ocupă de noile amintiri. Chiar dacă nu îl afectează direct, navigarea constantă pe Google ne afectează tehnica folosită pentru a stoca amintirile în interiorul acestuia. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea din Columbia au arătat că acum ne amintim mai degrabă unde am salvat anumite informaţii decît informaţiile propriu-zise.

Consumul excesiv de fructoză

Un studiu pe şobolani al Universităţii din Columbia, realizat în 2012, a demonstrat că prea multă fructoză – zahărul găsit în fructe, miere şi legume – încetineşte eficienţa creierului afectînd capacitatea insulinei de a ajuta celulele creierului să transforme zahărul în energia necesară gîndirii. Dar consumul de acizi graşi Omega-3 (ulei de seminţe de in, macrou şi păstrăv) contracarează această problemă luptînd împotriva deteriorării sinapselor, căile chimice din creier. Nutriţionistul Sarah Brewer avertizează cu privire la pagubele făcute de dulciuri asupra materiei cenuşii: „Celulele creierului au nevoie de glucoză pentru a funcţiona, dar prea multă într-un timp foarte scurt va provoca o supradoză de zahăr care vă va face să vă simţiţi extrem de agitat.“

Petreceţi ore în şir în faţa televizorului

În cadrul unui studiu semnat de psihologul austriac Markus Appel li s-a arătat unui număr de 81 de persoane un fake reality show, iar la sfîrşit li s-a dat un test de cunoştinţe generale. Cei care au văzut emisiunea s-au descurcat mult mai prost decît cei care nu o vizionaseră. Appel a ajuns la concluzia că ceea ce vedem şi ascultăm ne influenţează comportamentul şi chiar ne afectează performanţele cognitive. Pe scurt, eşti ceea ce priveşti. „Lucrurile la care te-ai gîndit recent sau pe care le-ai văzut recent sînt mult mai vii în memoria oamenilor, motiv pentru care creierul este predispus în acele direcţii“, a mai declarat un alt psiholog, Joanne Cantor.

Sursa: observator.news