Invadatorii ruși au ”foame de arme”, iar Şoigu cere suplimentarea livrărilor acestora

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a cerut, Miercuri, suplimentarea şi accelerarea livrărilor de arme pentru operaţiunea militară în Ucraina, a comunicat Ministerul Apărării, transmite Reuters.

Într-o întrunire a Înaltului Comandament, şeful Statului Major, Valerii Gherasimov, i-a prezentat un raport lui Şoigu, conform sursei citate. ”Pentru a menţine ritmul cerut al ofensivei, (...) este necesar să creştem volumul şi cantitatea de arme şi echipamente militare livrate trupelor, în primul rînd arme'” a spus Şoigu, potrivit comunicatului postat pe Telegram.

În condiţiile în care Kievul acuză insuficienţa armelor, forţele ruse au înregistrat avansuri tactice aproape zilnice în ultimele săptămîni pe linia frontului în Sud-Estul Ucrainei.
Miercuri, în primele ore ale dimineţii, Ucraina a lansat drone asupra mai multor regiuni din Rusia.

Pavel Malkov, guvernatorul regiunii Riazan, învecinată la Nord-Vest cu regiunea Moscova, a declarat că atacul cu drone nu a produs victime.

Potrivit canalului rus de Telegram Baza, apropiat serviciilor de securitate, atacul a declanşat un incendiu la rafinăria Riazan.

Deţinută de Rosneft, aceasta rafinează în jur de 5,8% din cantitatea totală de ţiţei rafinat din Rusia şi este o ţintă frecventă a atacurilor aeriene ucrainene.

Guvernatorii din Kursk şi Voronej, regiuni din Sud-Vestul Rusiei avînd graniţă cu Ucraina, au raportat şi ei atacuri cu drone în aceste teritorii, afirmînd că nu s-au produs pagube sau victime.

Rușii au bombardat sediul Comandamentului Sud din Odesa al Armatei ucrainene

Rusia a afirmat, Miercuri, că a lovit sediul de comandă al grupării Sud a Armatei ucrainene, care are sediul în portul Odesa, unde Kievul a transmis mai devreme că un atac cu rachete a ucis trei persoane, scrie Reuters.

”Cartierul general al Comandamentului operaţional al grupării Sud a Forţelor Armate ale Ucrainei a fost lovit de aviaţia operaţională şi tactică, de forţele de rachete şi artilerie”, a declarat Ministerul Apărării de la Moscova, fără a da alte detalii.

Potrivit Ministerului, forţele ruse îşi îmbunătăţesc poziţiile de-a lungul întregii linii a frontului.
Procurorii ucraineni au declarat că imobile rezidenţiale şi infrastructură civilă au fost avariate în Odesa într-un atac din cursul nopţii, în timp ce Comandamentul militar Sud a spus că au fost lovite clădiri administrative şi rezidenţiale, instituţii medicale şi de învăţămînt.

Reuters menţionează că nu a putut confirma în mod independent relatările nici uneia din părţi. Odesa a fost o ţintă frecventă a forţelor ruse, multe atacuri vizînd instalaţiile portuare ale oraşului.

SUA sunt motivate să obţină acum un acord între Israel şi Hamas

”Statele Unite sunt determinate ca Israelul şi Hamas să încheie acum un acord de armistiţiu, asociat cu eliberarea ostaticilor, după aproape şapte luni de lupte în Fîşia Gaza”, a declarat, Miercuri, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, transmite AFP.

”Chiar şi în aceste vremuri dificile, suntem determinaţi să asigurăm o încetare a focului care să aducă ostaticii acasă şi să o obţinem chiar acum. Şi singurul motiv pentru care nu s-ar realiza este Hamas”, a spus Blinken, la Tel Aviv, întîlnindu-se cu preşedintele israelian Isaac Herzog.

Mediatorii - Egipt, Qatar, Statele Unite - încă aşteaptă răspunsul Hamas la cea mai recentă versiune a unei oferte de armistiţiu, ce include o oprire a ofensivei israeliene asupra Fîşiei Gaza şi eliberarea deţinuţilor palestinieni la schimb cu eliberarea ostaticilor răpiţi de Hamas în timpul atacului din 7 Octombrie.

Blinken a cerut, Marţi, Grupării Hamas să accepte fără întîrziere această propunere ”extraordinar de generoasă din partea Israelului”.

Hamas cere o încetare permanentă a focului înaintea oricărui acord privind eliberarea ostaticilor, pe care Israelul l-a refuzat constant, continuînd să se arate decis să declanşeze o ofensivă terestră în Rafah, un oraş din Sudul Fîşiei Gaza, considerat ultimul bastion local al Hamas şi unde se află în prezent 1,5 milioane de palestinieni, majoritatea refugiaţi de război.

Klaus Iohannis se pensionează

Preşedintele Klaus Iohannis a depus cererea de pensionare de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, lucru confirmat de Administraţia Prezidenţială. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să împlinească 65 de ani, fiind născut la 13 Iunie 1959, aceasta fiind și vîrsta de pensionare pentru bărbați, potrivit legii.

”Are 42 de ani de muncă și 10 ani de Președinție. De acolo are indicele cel mai mare în grilă, 12 salarii medii. După părere mea, de acolo acumulează în jur de 4 puncte de pensie pe an. Adică adună 40 de puncte din salariul pe care l-a obținut de la președinție. Mai are anii de predare și de conducere a Inspectoratului Județului Sibiu, unde nu erau salariile foarte mari, eu cred că îi ies vreo 22 de puncte. Dacă adunăm 40 de puncte de la Președinție, cu 22 de puncte de la liceu, cu 25 de puncte de la Primărie, cred că îi vor ieși domnului președinte cam 103 puncte, o pensie de aproximativ 8.400, sau chiar spre 9.000 de lei”, a explicat Anton Hadăr, lider al Federației Naționale ”Alma Mater”.

Sindicaliștii BNS avertizau, luna trecută, că noua lege a pensiilor, care intră în vigoare la 1 Septembrie 2024, interzice cumulul pensiei cu salariul pînă la vîrsta de 70 de ani.

Cum alegerile prezidențiale din acest an au loc la 15 Septembrie (primul tur) și la 29 Septembrie (al doilea tur), cel mai probabil președintele României va renunța la pensie, urmînd să primească doar salariul. În plus, în cazul în care candidatura sa la NATO va fi acceptată, Klaus Iohannis ar avea în continuare salariu.

Confruntări violente între manifestanţi pro-palestinieni şi contramanifestanţi pro-israelieni în campusul Universităţii California din Los Angeles

Ciocniri au izbucnit Miercuri la manifestaţii în favoarea Palestinei în campusul Universităţii California din Los Angeles (UCLA), între susţinători ai cauzei palestiniene şi contramanifestanţi pro-israelieni, relatează AFP. Ciocnirile au fost transmise în direct de televiziunea locală ABC7. Ele au izbucnit Miercuri în zori între manifestanţi pro-palestinieni şi un grup de contramanifestanţi israelieni, potrivit CNN. Postul ABC7 anunţă că a observat persoane care se băteau cu bastoane şi care trăgeau cu focuri de artificii. Poliţia din Los Angeles (LAPD) ”a răspuns imediat la apelul (conducerii UCLA) de ajutor în campus”, anunţă pe X un purtător de cuvînt al oraşului, Zach Seidl.

Tensiuni extrem de puternice se înregistrează în numeroase campusuri în întreaga Americă, pe fondul contestării Războiului Israelului în Fîşia Gaza. În numeroase universităţi din Statele Unite au loc manifestaţii, de două săptămîni, în unele doar cîteva zeci de manifestanţi care ocupă campusul pentru a se opune Războiului Israelului în Fîşia Gaza. Studenţi pro-palestinieni au ridicat o tabără în centrul campusului UCLA, pe o peluză, înconjurată de baricade.

Cancelarul UCLA, Gene D. Block, a avertizat, înaintea acestor ciocniri, împotriva prezenţei între manifestanţii pro-palestinieni a unor persoane din afara universităţii.

Duminică, manifestanţi pro-palestinieni şi pro-israelieni, susţinuţi de numeroşi manifestanţi din afara campusului, s-au agresat, au creat busculade şi s-au insultat.

”Mulţi manifestanţi şi contramanifestanţi îşi practică activismul în mod paşnic, însă alţii folosesc metode de-a dreptul şocante şi ruşinoase”, a scris, Marţi, într-un mesaj postat pe site-ul UCLA, Gene D. Block.

”Am fost martori ai unor acte de violenţă. Aceste incidente au provocat, mai ales în rîndul studenţilor noştri evrei, o profundă anxietate şi frică”, a adaugat el.

Marţi, Poliţia din New York (NYPD) a intervenit militar la Universitatea Columbia - epicentrul mişcării pro-palestiniene - de unde a evacuat manifestanţi care se baricadau într-o clădire din noaptea de Luni spre Marţi.

Britanicii spun că FSB a interogat încă un adjunct al lui Şoigu

Serviciul de securitate al Rusiei, FSB, l-a interogat pe Ruslan Ţalikov, prim-adjunctul ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, în legătură cu dosarul de corupţie în care este implicat Timur Ivanov, un alt adjunct al lui Şoigu care a fost arestat săptămîna trecută, arată cel mai recent raport al spionajului militar britanic despre situaţia războiului.

Despre Ţalikov, care este mai în vîrstă, se spune că ar fi patronul lui Ivanov, menţionează spionajul militar britanic. El este probabil a treia persoană în ierarhia Ministerului rus al Apărării, după ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major General, generalul Valeri Gherasimov.

Ca şi Ivanov, Ţalikov are legături de lungă durată cu ministrul Apărării Şoigu. El a lucrat sub conducerea lui Şoigu la Ministerul Apărării Civile şi Situaţiilor de Urgenţă, înainte de a-l urma mai întîi în funcţia de guvernator al regiunii Moscova şi apoi la Ministerul Apărării în 2012.

Există, de asemenea, o posibilitate reală ca ancheta asupra lui Ivanov să-l afecteze şi pe ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, întrucît unele surse susţin că agenţiile de construcţii ale Ministerului Apărării au construit o casă pentru Siluanov.

Corupţia este de mult timp o problemă în Ministerul rus al Apărării. În 2019, procurorul militar şef, Valeri Petrov, a declarat că corupţia este "practic rădăcina majorităţii problemelor într-un stat de drept". Corupţia a fost un factor al performanţelor slabe ale Rusiei, în special la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, cînd soldaţii aveau raţiile întîrziate şi anvelope de proastă calitate şi se raportau furturi de combustibil, reamintesc serviciile secrete britanice în cea mai recentă evaluare a războiului  publicată Miercuri pe X.

În seara zilei de 23 Aprilie 2024, ministrul adjunct al Apărării rus Timur Ivanov a fost reţinut sub suspiciunea de luare de mită. Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a fost informat cu privire la reţinerea lui Ivanov şi că ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a fost avertizat în prealabil.

Publicaţia rusă Vajnîe Istori a scris însă că motivul real al arestării ministrului adjunct al Apărării rus Timur Ivanov este înalta trădare.

O sursă din cadrul Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), citată de Ukrainskaia Pravda, susţine că Ivanov se află într-un centru de detenţie rusesc şi este persecutat de regimul Putin ca urmare a unei operaţiuni a serviciilor ucrainene. În Martie 2024, serviciul de informaţii al Armatei din Ucraina a desfăşurat o operaţiune specială care a avut ca rezultat accesul la o cantitate semnificativă de informaţii confidenţiale şi documente oficiale ale adjunctului lui Şoigu.  Potrivit sursei GUR, Kremlinul ştia de mita pe care o lua Timur Ivanov şi nu acesta este motivul adevărat pentru care este adus acum în faţa Justiţiei, ci scurgerea de informaţii şi mai ales faptul că acestea au ajuns la serviciul de informaţii ucrainean.

Un individ acuzat că a făcut propagandă pro-rusă şi care este pe lista de sancţiuni a Cehiei este protejat de Slovacia

Slovacia a acordat protecţie temporară unui bărbat cu cetăţenie ucraineană şi israeliană acuzat că a condus o campanie de influenţă pro-rusă prin intermediul unui site de ştiri şi care se află sub sancţiuni în Cehia, a relatat presa de la Praga, preluată de Reuters.

Ziarul ceh Denik N a citat două surse neidentificate care au declarat că Ministerul de Interne al Slovaciei i-a acordat lui Artem Marcevski statutul de protecţie temporară.

Marcevski a fost plasat pe o listă de sancţiuni cehe în luna Martie, după ce serviciile de informaţii din această ţară au declarat că el conducea site-ul web Voice of Europe, înregistrat în Cehia. Praga susţine că acesta a folosit site-ul pentru a răspîndi propagandă anti-ucraineană şi dezinformare, la instrucţiunile politicianului ucrainean pro-rus Viktor Medvedciuk, care se află în Rusia. Ministerul de Interne al Slovaciei a declarat că s-a ocupat de acest caz împreună cu serviciile de informaţii, dar a refuzat să facă alte comentarii. Acesta a transmis că va oferi mai multe detalii după ce îşi va finaliza ancheta.

Denik N, în articolul său publicat Marţi seara, susţine că după ce Praga i-a impus sancţiuni lui Marcevski, acesta s-a îndreptat spre Slovacia, unde noul Guvern condus de premierul Robert Fico este mai binevoitor faţă de Moscova decît predecesorul său şi a pus capăt sprijinului militar de stat pentru Ucraina.

După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Februarie 2022, Marcevski a primit protecţie temporară în Republica Cehă, ca parte a eforturilor Uniunii Europene de a ajuta persoanele care fugeau de război. Oficialii cehi se aşteptau însă ca el să piardă acest statut la 60 de zile după includerea sa pe lista de sancţiuni, ceea ce l-ar fi privat de rezidenţa în UE

Un responsabil al ONU afirmă că în Gaza există mai mult moloz decît în Ucraina, contaminat cu muniţii neexplodate şi azbest

În Fîşia Gaza există acum mai multe dărîmături şi moloz decît în Ucraina, a afirmat, Miercuri, responsabilul operaţiunilor ONU de deminare în îngustul teritoriu palestinian bombardat constant de Israel în războiul său contra Hamas, transmite AFP, conform AGERPRES.

”Pentru a înţelege mai bine, frontul din Ucraina are 600 de mile (ceva mai puţin de 1.00 km) în lungime, iar în Gaza sunt 25 de mile în lungime”, a explicat Charles (Mungo) Birch, care răspunde de programul pentru Gaza al serviciului ONU pentru acţiuni de deminare (UNMAS).

Însă cantitatea de moloz (37 milioane de tone, adică în jur de 300 kg/mp, potrivit unei estimări făcute la mijlocul lui Aprilie de ONU) nu este singura problemă.

”Aceste dărîmături sunt probabil puternic contaminate de UXO (muniţii neexplodate), însă înlăturarea lor va fi complicată şi mai mult de alte pericole prezente”, a spus Birch, într-un briefing de presă la Geneva.

”Astfel, se estimează că există peste 800.000 de tone de azbest numai în dărîmăturile din Gaza”, a adăugat el. Azbestul, foarte periculos pentru sănătate, necesită precauţii speciale.
Responsabilul UNMAS speră că, în cele din urmă, ”serviciul va fi în măsură să asigure coordonarea acţiunii contra minelor din Gaza şi să ne punem pe picioare propriile echipe de neutralizare a explozivilor şi muniţiilor”.

În ce priveşte finanţarea, UNMAS a obţinut 5 milioane de dolari, dar, ”pentru a ne continua munca în următoarele 12 luni, avem nevoie de încă 40 de milioane”, a subliniat Birch.

”Însă, sectorul, în ansamblul său, va avea nevoie de sute de milioane de dolari timp de mai mulţi ani pentru a face din nou Gaza sigură pentru populaţie”, a estimat responsabilul UNMAS.

Preşedintele Duda dă asigurări că Polonia va încerca să consolideze relaţiile cu SUA în perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE

Viitoarea Preşedinţie poloneză a Consiliului Uniunii Europene, funcţie ce va fi asigurată în prima jumătate din 2025, se va concentra pe consolidarea cooperării cu SUA şi Ucraina, a anunţat preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, relatează DPA, potrivit Agerpres.

''Ar trebui să organizăm două summituri europene în Polonia pentru a evidenţia cele mai importante elemente ale dezvoltării Europei pentru viitor'', a declarat Duda, într-un discurs pentru celebrarea a 20 de ani de la aderarea Poloniei la UE.

El a precizat că primul summit ar urma să se concentreze pe relaţiile dintre UE şi SUA, iar al doilea va fi dedicat reconstrucţiei Ucrainei, ţară atacată de Rusia în mod nejustificat şi neprovocat în Februarie 2022.

Susţinătoare fermă a Kievului, Polonia doreşte să vadă progrese în procesul de aderare a Ucrainei la UE.

Andrzej Duda este apropiat de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune care a condus Guvernul polonez pînă la alegerile de anul trecut. Centristul Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a devenit prim-ministru în luna Decembrie.

La 1 Mai 2004, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

''Prezenţa noastră în UE a contribuit la dezvoltarea dinamică a Poloniei în ultimii 20 de ani într-o manieră care nu poate fi supraestimată'', a spus Duda, citat de agenţia de presă PAP..

Turcia se aliază Africii de Sud în procesul de genocid intentat de această țară împotriva Israelului la Curtea Internaţională de Justiţie

Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat, Miercuri, că Turcia se va alătura procesului de genocid intentat de Africa de Sud împotriva Israelului la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, relatează Reuters.

"După finalizarea textului juridic al activităţii noastre, vom depune declaraţia de intervenţie oficială în faţa CIJ cu obiectivul de a pune în aplicare această decizie politică", a declarat Fidan, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de Externe al Indoneziei, Retno Marsudi, la Ankara.

"Turcia va continua să susţină poporul palestinian în toate circumstanţele", a mai spus el.

În Ianuarie, CIJ a ordonat Israelului să se abţină de la orice act care ar putea intra sub incidenţa Convenţiei privind genocidul şi să se asigure că trupele sale nu comit acte de genocid împotriva palestinienilor, după ce Africa de Sud a acuzat Israelul de genocid condus la nivel de stat în Gaza.

Tot în Ianuarie, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia furnizează documente pentru cazul de la CIJ.

Israelul şi aliaţii săi occidentali spun că acuzaţia este nefondată. O decizie finală în cazul intentat la CIJ de Africa de Sud ar putea dura ani de zile.