Toate florile sînt frumoase și păstrează în ele o taină divină, un mister care nu se dezvăluie pînă la capăt. La fel de atrăgătoare și parfumate sînt și florile copacilor, inclusiv ale celor fructiferi. Flori de măr, flori de cireș moldovenesc, flori de vișin, flori de cais, flori de gutui...

Toată lumea cunoaște că în Japonia există și se desfășoară anual un peregrinaj național la înflorirea cireșului Sakura. Wikipedia spune că la japonezi florile sakura simbolizează natura efemeră (trecătoare) a vieții, în timp ce la chinezi se omagiază frumusețea feminină... Paradoxal, dar acestui arbore cu florile lui atît de frumoase i se spune Prunus serrulata. (Ca și cum ar fi Prunocireș)... Crește și la noi și devine o modă să i se admire florile.

Totuși sakura e ca democrația. Nu te prinde de suflet dacă nu rezultă din propria ta cultură. Cred că fiecare cultură produce un anumit gen de democrație. Așa că admirăm sakura, dar avem ce admira și din florile autohtone, locale.

Eu personal întotdeauna am fost fascinat de frumusețea, de gingășia florilor de măr. La cîte livezi de măr avem în țară, primăvara, cînd e cald deja, dar există cîte o dimineață cu îngheț, iată atunci lumea din orașele noastre ar trebui se meargă în livezile de măr să admire gingașele flori și minunații muguri și să apere de frig aceste frumoase creații ale agricultorilor noștri. Cu respirația caldă și plină de dragoste!

Așadar, nu numai un festival al mărului, ca la Soroca, dar și un Pelerinaj la Floarea de Măr...

Ion BERLINSKI