Incendiile catastrofale din Los Angeles, exacerbate de efectele schimbărilor climatice, pun mai puțin sub semnul întrebării recursul sistematic la case pe structură din lemn cît extinderea urbană necontrolată a acestui oraș conceput pentru automobile, conform declarațiilor pentru AFP ale arhitectului și urbanistului Nicolas Michelin.

În timp ce lunile lungi de secetă din 2024 și vîntul care a bătut în rafale de pînă la 160 km/h sunt în mare măsură responsabile pentru amploarea dezastrului, proliferarea locuințelor în zonele vulnerabile la incendii nu a făcut decît să agraveze situația, consideră Nicolas Michelin, implicat în tranziția ecologică a arhitecturii.

El a subliniat necesitatea îngropării liniilor electrice aeriene ''extrem de vechi'' situate în apropierea vegetației, pentru a preveni izbucnirea incendiilor și a precizat că Los Angeles este în primul rînd arhetipul un oraș ''scos din context''.

''În SUA, ca și în Europa, am construit multe orașe fără legătură cu mediul, spunîndu-ne că locul este frumos, îmi voi pune casa acolo, clădirea mea aici, dar fără să se țină cont de topografie, de vînturi, de soare sau de istoria locului'', a comentat arhitectul care susține o planificare urbană ''cu măsură''.

La Los Angeles, extinderea urbană din al doilea oraș ca mărime din Statele Unite a adus casele mai aproape unele de altele, eliminînd barierele naturale din calea incendiilor ce au consumat hectare în zonele cu risc ridicat.

Multe locuințe cuprinse de flăcări, situate pe versanții unor dealuri, au fost inaccesibile serviciilor de pompieri și salvare.

''Considerăm că terenul este la dispoziția noastră, așa că ne extindem, și construim drumuri de fiecare dată pentru a ajunge acolo, în timp ce locul este cel care face proiectul, iar proiectul este cel care face regulile'', a adăugat Nicolas Michelin, fondator al agenției ANMA.

Multă vreme, în Statele Unite, ca și în Europa, arhitecții au avut tendința de a realiza proiecte ''care se impun asupra mediului lor'', amintește el, adăugînd că este vorba de moștenirea arhitectului și urbanistului Le Corbusier, un simbol al modernității care este în prezent sever testat de efectele încălzirii globale.

Urbanismul de ''prevenție urbană'' promovat de Nicolas Michelin se aplică tuturor riscurilor naturale, în special inundațiilor. La Valencia, scena tragicelor inundații de la sfîrșitul lunii Octombrie, care au făcut 231 de morți, ”rîul a fost deviat ca să nu inunde centrul orașului, punînd peste tot asfalt și baraje și am văzut rezultatul”, amintește arhitectul.

Pe lîngă planificarea urbană, tipul de arhitectură ridică și el întrebări. În Statele Unite, utilizarea masivă a lemnului, folosit pentru 93% din casele noi construite în 2023, potrivit Asociației Naționale a Constructorilor de Case (NAHB), pare să fie unul dintre factorii agravanți ai incendiilor din Los Angeles.

''Aceasta este o problemă reală, dar nu pune sub semnul întrebării construcțiile din lemn în general, în măsura în care putem încapsula lemnul cu plăci de ipsos sau fibrociment pentru a-l proteja de foc'', subliniază arhitectul, care susține că nu este un fan al ''buncărelor de beton''.

Conform acestuia, riscul este mai puțin legat de materialele folosite, cît de alegerea unui loc nepotrivit, cum ar fi ''la marginea unei păduri'' sau ''în mijlocul vegetației''.

În fața provocării creșterii în densitate a zonelor rezidențiale, construirea pînă la limita maximă permisă de documentele de urbanism poate prezenta și riscuri. ''Proprietarul vrea să obțină cît mai mulți bani din vînzarea terenului său, iar dezvoltatorul vrea la rîndul său să profite la maxim și astfel ajungem la proiecte care sunt încă deconectate, prea mari, prea dolofane'', a observat el.

''Trebuie să ne reconectăm cu natura, să construim mai puțin (...) și să acceptăm în anumite locuri să nu mai construim, avînd în vedere noua situație climatică'', a concluzionat el. (AGERPRES)