Administraţia Trump susţine că războiul din Iran s-a încheiat deja datorită armistiţiului care a intrat în vigoare la începutul lunii Aprilie, o interpretare ce i-ar permite Casei Albe să evite necesitatea legală de a solicita aprobarea Congresului. Deşi armistiţiul a fost prelungit de atunci, Iranul îşi menţine controlul asupra Strîmtorii Ormuz, iar Marina SUA menţine un blocaj pentru a împiedica petrolierele iraniene să iasă în larg. Mulţi republicani care s-au arătat nemulţumiţi de războiul preşedintelui Donald Trump în Iran au subliniat că termenul limită pentru intervenţia Congresului era 1 Mai. Însă data a trecut fără ca legislatorii republicani să ia vreo măsură, aceştia continuînd să se supună voinţei Casei Albe. Astfel, republicanii afirmă că îi vor da mînă liberă lui Trump în privinţa războiului cu Iranul, în ciuda expirării termenului de 60 de zile, relatează The Associated Press.

Conform Rezoluţiei privind puterile de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze folosirea forţei în termen de 60 de zile, termen ce expiră Vineri, sau în termen de 90 de zile, dacă preşedintele solicită o prelungire. Însă Congresul nu a făcut nici o încercare de a aplica această prevedere, plecînd Joi într-o vacanţă de o săptămînă, după ce Senatul a respins pentru a şasea oară o încercare a democraţilor de a opri războiul.

Administraţia Trump nu a manifestat deloc interesul de a solicita aprobarea Congresului. Aceasta susţine că termenele stabilite de lege nu se aplică, deoarece războiul din Iran s-a încheiat efectiv, odată cu intrarea în vigoare a armistiţiului, la începutul lunii Aprilie.

Liderul majorităţii din Senat, John Thune, republican din Dakota de Sud, a declarat, Joi, că nu intenţionează să organizeze un vot pentru autorizarea folosirii forţei în Iran şi nici să se pronunţe în acest sens. „Ascult cu atenţie ce spun membrii Conferinţei noastre şi, în acest moment, nu văd asta”, a spus Thune.

Reticenţa de a-l sfida pe Trump în privinţa războiului survine într-un moment politic periculos pentru republicani, pe fondul frustrării crescînde a opiniei publice atît faţă de conflict, cît şi faţă de impactul acestuia asupra preţurilor la benzină. Cu toate acestea, majoritatea legislatorilor republicani spun că susţin leadershipul lui Trump în timp de război sau că sunt cel puţin dispuşi să-i acorde mai mult timp în contextul fragilului armistiţiu.

Senatorul republican Kevin Cramer din Dakota de Nord spune că ar vota pentru o autorizare a războiului, dacă Trump ar cere-o. Dar el a pus sub semnul întrebării faptul că Rezoluţia privind puterile de război, adoptată în perioada războiului din Vietnam ca o modalitate prin care Congresul voia să-şi recîştige puterea, este măcar constituţională. „Fondatorii noştri au creat un Executiv cu adevărat puternic, fie că ne place sau nu”, a spus Cramer.

Totuşi, unii senatori republicani au clarificat că, în cele din urmă, vor ca Congresul să aibă un cuvînt de spus. Senatoarea din Alaska, Lisa Murkowski, a declarat, Joi, într-un discurs în plen, că va propune o autorizare limitată a folosirii forţei militare cînd Senatul se va întoarce din pauza de o săptămînă, dacă Administraţia nu va fi prezentat încă ceea ce ea a numit un „plan credibil”. „Nu cred că ar trebui să ne angajăm într-o acţiune militară pe termen nelimitat fără o responsabilitate clară”, a spus Murkowski. „Congresul are un rol”, a subliniat ea

Cîţiva senatori republicani au afirmat de cîteva săptămîni că, la un moment dat, Congresul va trebui să-şi afirme autoritatea asupra războiului. Unul dintre aceşti senatori, Susan Collins, din Maine, a votat Joi, pentru prima dată, alături de democraţi pentru încetarea războiului. Ea a declarat, într-un comunicat, că doreşte să vadă o strategie clară pentru încheierea conflictului. „Autoritatea preşedintelui în calitate de comandant suprem nu este nelimitată”, a spus Collins, adăugînd că termenul limită de 60 de zile „nu este o sugestie, ci o cerinţă”.

Pe lîngă Collins şi Murkowski, senatorii republicani John Curtis din Utah, Thom Tillis din Carolina de Nord şi Josh Hawley din Missouri, printre alţii, au declarat în ultimele săptămîni că vor dori, în cele din urmă, să se organizeze un vot. Curtis a spus că nu va susţine continuarea finanţării războiului pînă cînd Congresul nu va vota pentru a-l autoriza. „Este timpul ca atît Administraţia, cît şi Congresul să ia decizii şi acest lucru se poate întîmpla în colaborare, nu în conflict”, a spus Curtis.

Thune a sugerat Casei Albe să-şi intensifice eforturile de comunicare cu legislatorii prin briefinguri şi audieri, dacă doreşte să beneficieze în continuare de sprijinul Capitolului. „Evident, primirea de informaţii de la conducerea noastră militară într-un ritm oarecum regulat cred că va fi utilă în ceea ce priveşte formarea opiniilor membrilor noştri cu privire la cît de confortabili se simt cu tot ceea ce se întîmplă acolo şi cu direcţia în care se îndreaptă lucrurile”, a spus Thune.

Rezoluţia privind puterile de război din 1973 prevede că un preşedinte are la dispoziţie 60 de zile calendaristice, după notificarea Congresului că SUA sunt angajate în ostilităţi militare, pentru a pune capăt campaniei militare sau pentru a obţine aprobarea Congresului. Casa Albă poate utiliza o prelungire de 30 de zile pentru a retrage forţele în siguranţă, dar Congresul trebuie să fie notificat.

Perioada de 60 de zile expiră Vineri, dar secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat Joi, în cadrul unei audieri: „Ne aflăm într-un armistiţiu în acest moment, ceea ce, după înţelegerea noastră, înseamnă că ceasul de 60 de zile se opreşte sau se întrerupe”.

Între timp, un înalt oficial al Administraţiei, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat că, în sensul legii privind puterile de război, „ostilităţile care au început Sîmbătă, 28 Februarie, s-au încheiat”. Oficialul a spus că Armata SUA şi Iranul nu au mai deschis focul de la armistiţiul de două săptămîni care a început pe 7 Aprilie.

Administraţia susţine acest argument chiar dacă Iranul îşi menţine controlul asupra Strîmtorii Ormuz, iar Marina SUA menţine un blocaj pentru a împiedica petrolierele iraniene să iasă în larg.

Democraţii au respins sugestia că 1 Mai nu este termenul limită real. „Nu cred că legea ar susţine acest lucru”, i-a spus senatorul din Virginia, Tim Kaine, lui Hegseth în cadrul audierii.

Senatorul Adam Schiff, democrat din California, a susţinut că Armata încă operează nave de război şi alte resurse militare, chiar dacă a încetat bombardarea Iranului în timpul armistiţiului. „Încetarea utilizării unor forţe în timp ce se utilizează altele nu opreşte cumva ceasul”, a replicat Schiff.

Cu toate acestea, evoluţia nu a fost o surpriză pentru cel puţin un democrat din Camera Reprezentanţilor care monitorizează Armata. Reprezentantul Adam Smith, democratul cu cel mai înalt rang în Comisia pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanţilor, a declarat pentru The Associated Press: „Există aşteptarea ca Administraţia Trump să respecte legea? Eu nu am această aşteptare”.