Ce este un „super El Niño” și cum va afecta acest fenomen vremea
Fenomenul meteorologic El Niño care se dezvoltă în Oceanul Pacific ar putea fi unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, avînd potențialul de a provoca inundații, secete, caniculă extremă și pierderi ale recoltelor în întreaga lume, scrie Reuters.
Fenomenul, care, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, se așteaptă să atingă intensitatea maximă la începutul anului 2027, ar putea duce la 451.000 de decese suplimentare pînă în februarie, a declarat miercuri Laboratorul de Impact Climatic al Universității din Chicago.
Ce este El Niño?
El Niño este faza caldă a ciclului natural El Niño-Oscilația Sudică (ENSO), un fenomen climatic care influențează vremea la nivel mondial.
Acesta tinde să provoace temperaturi globale mai ridicate și să perturbe regimul precipitațiilor în regiuni întinse, ceea ce înseamnă secetă în unele zone și ploi abundente în altele.
El Niño apare de obicei o dată la doi pînă la șapte ani, cînd slăbirea alizeelor duce la încălzirea apelor din estul Pacificului.
Ce face ca un El Niño să fie „super”?
Temperaturile ridicate ale Oceanului Pacific sînt semnul revelator al formării fenomenului El Niño.
În această lună, temperaturile de la suprafața mării din Pacificul ecuatorial au atins 3,05 grade Celsius peste nivelurile normale - cea mai mare anomalie de temperatură înregistrată vreodată pentru un fenomen El Niño de cînd se țin evidențe și cu mult peste pragul de 0,5°C necesar pentru definirea fenomenului, conform datelor furnizate de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA).
Agenția guvernamentală a declarat oficial că condițiile El Niño au început în iunie.
Temperaturile din Pacificul ecuatorial cu 0,5 °C peste normal constituie un El Niño slab, față de 1,0°C pentru unul moderat, 1,5°C pentru unul puternic și 2°C pentru unul foarte puternic, potrivit NOAA.
OMM nu utilizează oficial termenul „super”, dar a prognozat în această lună că fenomenul El Niño, aflat în dezvoltare, se va intensifica pînă la nivelul unui „eveniment foarte puternic”, cu impact semnificativ asupra precipitațiilor și temperaturilor.
Ultimul fenomen El Niño puternic, din perioada 2023-2024, combinat cu schimbările climatice, a făcut ca anul 2024 să devină cel mai cald an înregistrat vreodată pe planetă. În acel an, Bolivia și Venezuela au suferit incendii dezastruoase, inundații torențiale au lovit Nepalul, Sudanul și Spania, iar valurile de căldură din Mexic și Arabia Saudită au provocat moartea a mii de oameni.
Este o legătură între El Niño și schimbările climatice?
El Niño este un fenomen climatic natural și nu este cauzat de schimbările climatice.
Cu toate acestea, încălzirea globală poate intensifica fenomenul El Niño. Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut temperatura medie a planetei cu aproximativ 1,4°C față de perioada preindustrială.
Această bază de referință mai ridicată amplifică efectele El Niño - permițînd vîrfuri de temperatură mai mari, secete mai intense, ploi mai abundente și dezastrele rezultate, inclusiv incendii de vegetație, inundații și pierderi ale recoltelor.
Unii oameni de știință au afirmat că distrugerile probabile cauzate de fenomenul El Niño din acest an ar putea oferi o previzualizare a fenomenelor extreme care vor deveni norma în deceniile următoare, chiar și în absența unui El Niño, ca urmare a încălzirii globale provocate de om.
La ce să ne așteptăm de la acest El Niño?
Combinația dintre schimbările climatice și El Niño a determinat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) să avertizeze că 2027 ar putea fi cel mai cald an de cînd se înregistrează date meteorologice.
Dintre cele 451.000 de decese suplimentare legate de căldură pe care viitorul fenomen El Niño le-ar putea provoca, se estimează că Nigeria va înregistra 31.400, urmată de Indonezia cu 19.300 și Sudan cu 17.600, a precizat Climate Impact Lab.
Măsurile de intervenție de urgență, inclusiv sistemele de avertizare timpurie și protecția lucrătorilor care își desfășoară activitatea în aer liber, ar putea salva zeci de mii dintre aceste vieți, au afirmat cercetătorii.
De obicei, regiuni precum sudul Americii de Sud și anumite zone din Asia Centrală înregistrează precipitații mai abundente în timpul unui fenomen El Niño, ceea ce poate declanșa inundații dezastruoase. În 2024, inundațiile din Rio Grande do Sul, în Brazilia, au provocat moartea a peste 180 de persoane și au determinat strămutarea a 600.000 de persoane.
Africa de Sud, America Centrală și Australia tind să se confrunte cu secetă, cu consecințe potențial grave asupra randamentelor culturilor și asupra producției de energie hidroelectrică. Exportatorii de orez se așteaptă ca recolta din India, cel mai mare producător mondial, să înregistreze în acest an cea mai mare scădere din 2009 pînă în 2010, cînd o secetă provocată de El Niño a redus producția.
Aproape 50 de milioane de oameni sînt expuși riscului de foamete acută pînă la sfîrșitul anului 2027, ca urmare a fenomenului El Niño în curs de dezvoltare, Africa de Sud și America de Sud numărîndu-se printre regiunile cele mai grav afectate, conform previziunilor Programului Alimentar Mondial al ONU.
El Niño intensifică, de asemenea, valurile de căldură, inclusiv în regiuni îndepărtate de Pacific, precum Europa, și tinde să crească activitatea uraganelor în partea centrală și estică a Oceanului Pacific.
