Academia Regală Suedeză de Ştiinţe de la Stockholm a decis marţi să acorde Premiul Nobel pentru Fizică pe 2026 lui Francis Halzen „pentru contribuţiile decisive aduse Observatorului de neutrini IceCube şi descoperirii neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică”. Ellen Moons, secretarul general al Academiei, a făcut anunţul.

„Sper că acest lucru reflectă curajul deosebit al celor care mi s-au alăturat la începutul acestui proiect, cînd niciun fizician conservator respectabil nu ar fi făcut-o, dar mulţi oameni talentaţi au făcut-o, şi de aceea mă aflu aici”, a declarat omul de știință.

Halzen, un fizician belgian specializat în fizica particulelor de la Universitatea din Wisconsin-Madison, primeşte premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ 900.000 de lire sterline), acordat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe din Stockholm. 

Observatorul de neutrini IceCube

Francis Halzen şi-a dat seama că gheaţa de la Polul Sud ar putea fi folosită pentru a detecta particule cunoscute sub numele de neutrini (neutrino). Viziunea sa şi leadershipul ştiinţific au avut un rol fundamental în crearea Observatorului de neutrini IceCube - un kilometru cub de gheaţă echipat cu senzori de lumină. Cu ajutorul IceCube, cercetătorii pot detecta neutrini proveniţi din procese cu energie extrem de ridicată din universul îndepărtat.

Neutrinii se găsesc pretutindeni, dar nu îşi fac simţită prezenţa. Ei traversează Pămîntul şi corpurile noastre fără ca noi să ne dăm seama. Foarte rar, un singur neutrin interacţionează cu un nucleu atomic, ceea ce permite unei persoane dotate cu echipamentul adecvat să îi detecteze.

Oamenii de ştiinţă ştiu de mult timp că universul conţine acceleratoare naturale de particule, care lansează particule cu energii de pînă la un milion de ori mai mari decît cele care pot fi atinse în laboratoarele de pe Pămînt. Multe aspecte legate de aceste surse rămîn misterioase: ce sînt, unde se află şi care sînt principalele procese care au loc în interiorul lor?

Neutrinii cu energii extrem de mari sînt generaţi în aceleaşi medii ca şi alte tipuri de particule. Cu toate acestea, spre deosebire de alte particule, neutrinii ajung la noi fără să-şi schimbe direcţia şi fără să-şi piardă energia. Acest lucru înseamnă că pot furniza informaţii care nu pot fi obţinute în niciun alt mod.

Francis Halzen şi-a prezentat pentru prima dată viziunea privind captarea neutrinilor la Polul Sud în 1988. Atunci cînd un neutrino intră în coliziune cu un nucleu atomic, produce o sclipire de lumină care poate fi detectată de senzori în gheaţa cristalină a gheţarului. 

Gheaţa de la Polul Sud prezintă numeroase avantaje, întrucît este ferită de diverse tipuri de interferenţe, iar zona este stabilă din punct de vedere geologic, fără cutremure. Halzen şi ideea sa au cîştigat rapid sprijinul altor cercetători şi, la doar cîţiva ani mai tîrziu, s-au efectuat teste preliminare cu senzori în gheaţă.

Neutrinii cosmici cu energii extrem de mari sînt foarte rari, aşa că este nevoie de un volum enorm de gheaţă pentru a observa un număr suficient de coliziuni. IceCube acoperă un kilometru cub întreg şi a fost finalizat în 2011. Cercetătorii au descoperit în scurt timp primii neutrini de înaltă energie şi, cîţiva ani mai tîrziu, au putut publica descoperirea unor neutrini care trebuie să provină de mult dincolo de sistemul nostru solar. Căutarea surselor de neutrini din univers putea începe cu adevărat.

Interacţiunile neutrinilor, înregistrate în mod continuu de IceCube, vor oferi cercetătorilor cunoştinţe noi despre mediile violente în care pot fi generaţi neutrini de înaltă energie - şi ar putea chiar să dezvăluie fenomene cosmice necunoscute pînă acum.

Nobel 2025

Americanii John Clarke, Michel H. Devoret şi John M. Martinis au fost recompensaţi anul trecut „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice şi cuantificării energiei într-un circuit electric”. 

Sezonul Premiilor Nobel va continua miercuri, 7 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Chimie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi de Academia Suedeză, urmat vineri de Nobelul pentru Pace, iar cel pentru Ştiinţe Economice luni, 12 octombrie. 

Trei descoperiri care au schimbat fizica

Razele X - 1901

Primul Premiu Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Wilhelm Röntgen pentru descoperirea razelor X. Acestea sînt încă utilizate pentru diagnosticarea fracturilor osoase, localizarea gloanţelor încorporate şi multe altele.

Tehnologia camerelor foto - 2009

Dispozitivul cu cuplaj de sarcină inventat de Willard Boyle şi George Smith a reprezentat o descoperire revoluţionară pentru tehnologia camerelor foto digitale şi continuă să joace un rol crucial în domeniul imagisticii ştiinţifice.

Lămpi eficiente din punct de vedere energetic - 2014

Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura au produs raze de lumină albastră strălucitoare şi au creat o transformare fundamentală a tehnologiei de iluminat.

Date istorice

Din 1901 pînă în prezent au fost acordate 119 premii Nobel pentru Fizică.

Albert Einstein a fost recompensat în 1921.

47 de premii în Fizică au fost acordate unui singur laureat.

Cinci femei au primit premiul pentru Fizică pînă în prezent: Marie Curie în 1903, Maria Goeppert-Mayer în 1963, Donna Strickland în 2018, Andrea Ghez în 2020 şi Anne L'Huillier în 2023.

John Bardeen este singura persoană care a primit premiul pentru Fizică de două ori.

25 de ani a fost vîrsta celui mai tînăr laureat din istorie, Lawrence Bragg, cînd a primit premiul pentru Fizică în 1915, împreună cu tatăl său.

96 de ani a fost vîrsta celui mai în vîrstă laureat în domeniul Fizicii, Arthur Ashkin.