Trump riscă să piardă puterea legislativă

Harta electorală a Statelor Unite ar trebui să capete noi nuanţe marţi, cînd aproape 250 de milioane de alegători sînt chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii în cadrul alegerilor pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, cruciale pentru continuarea agendei lui Donald Trump, relatează BFMTV.

Toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor şi 35 din cele 100 de locuri din Senat vor fi puse în joc, precum şi 36 de funcţii de guvernator, notează News.ro.

Aceste „alegeri la mijlocul mandatului” prezidenţial (midterms) sînt, în mod tradiţional, nefavorabile preşedintelui în exerciţiu, iar Donald Trump, deosebit de nepopular, nu ar trebui să facă excepţie de la această tradiţie. Deşi pînă acum a deţinut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, el riscă să piardă puterea legislativă.

Victorie a democraților în Camera Reprezentanților?

În Camera Reprezentanţilor, partida pare pierdută din start pentru partidul preşedintelui. Republicanii deţin acolo doar o majoritate fragilă de 219 locuri, faţă de 214 pentru democraţi. Partidul cu simbolul măgarului (democraţii) ar trebui, aşadar, să cîştige doar cîteva circumscripţii pentru a prelua din nou controlul asupra Camerei inferioare a Congresului.

Pentru Donald Trump, precedentele exemple nu dau motive de optimism. La alegerile de la jumătatea mandatului din 2018, în timpul primului său mandat, Donald Trump şi republicanii au pierdut 41 de locuri în Cameră. Joe Biden, la rîndul său, a pierdut 9 în 2020.

Pe 28 octombrie, cu cîteva zile înainte de scrutin, site-ul specializat Decision Desk HQ estima la 80% şansele democraţilor de a recîştiga majoritatea.

Amploarea "valului albastru" (democrat) rămîne însă incertă, subliniază CNN, în special din cauza reconfigurării circumscripţiilor electorale, încurajată de Donald Trump, care a făcut ca anumite locuri să fie imposibil de răsturnat.

„Din cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor, doar aproximativ 40 sînt considerate cu adevărat disputate (...) Prin urmare, democraţii ar putea acumula milioane de voturi în plus, dar să cîştige doar cîteva locuri”, explică analistul politic al postului, Stephen Collinson.

În tabăra democraţilor, însă, speranţa predomină. „Sîntem pe punctul de a prelua din nou controlul asupra Camerei Reprezentanţilor”, a asigurat, plin de încredere, liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries.

Într-un interviu acordat CNN săptămîna trecută, congresmenul din New York a calificat şansele unei victorii democrate drept „foarte probabile”.

O astfel de schimbare ar limita marja de manevră bugetară a lui Donald Trump şi le-ar permite democraţilor să intensifice anchetele parlamentare privind acţiunile preşedintelui şi ale apropiaţilor săi.

Liderul deputaţilor democraţi, Hakeem Jeffries, a promis în septembrie că „îi va trage la răspundere pe escroci”.

Cel care ar putea deveni următorul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor a lăsat, de asemenea, să planeze ameninţarea unei proceduri de impeachment (punere sub acuzare în vederea unei posibile destituiri de către Senat) împotriva secretarului apărării, Pete Hegseth, promiţînd că „se va ocupa de cazul acestuia” dacă Donald Trump nu îl va demite.

Suspans în Senat

În camera superioară, situaţia este mai incertă. Partidul lui Donald Trump numără în prezent 53 de senatori din 100, dar opoziţia democrată speră să recîştige majoritatea şi aici, la doi ani după ce a pierdut-o.

O schimbare a majorităţii în Senat era de neimaginat în urmă cu un an. Însă acest scenariu este astăzi luat în considerare cu seriozitate de către specialişti, Decision Desk evaluînd probabilitatea acestuia la 57%.

Sondajele din ultimele săptămîni arată, într-adevăr, o creştere puternică a democraţilor, inclusiv în statele cu tradiţie de dreapta. În Carolina de Nord, un stat din sud-est cîştigat de Donald Trump în 2024, fostul guvernator democrat Roy Cooper are un avans de aproape 10 puncte în sondaje faţă de republicanul Michael Whatley în cursa lor pentru Senat, un ecart care a determinat numeroase organizaţii republicane să renunţe la orice speranţă de a păstra locul şi să-şi redirecţioneze fondurile de campanie către alte alegeri.

În Texas, creştinul evanghelic James Talarico ar putea foarte bine să cîştige un loc într-un stat care nu a mai ales un senator sau un guvernator democrat de peste 30 de ani. Alţi democraţi le ţin piept republicanilor în zone conservatoare precum Iowa, Mississippi sau Alaska. Un semn al acestor posibile avansuri ale democraţilor este faptul că Donald Trump şi-a intensificat mitingurile în aceste state în ultimele săptămîni.

Provocarea rămîne una de proporţii. Partidul Democrat trebuie să cucerească cel puţin patru locuri republicane, păstrîndu-şi în acelaşi timp toate locurile pe care le deţine în prezent.

„Cele zece curse electorale care vor decide soarta Senatului sînt, în mare parte, la egalitate. Aceasta înseamnă că democraţii ar putea fi aproape de victorie în fiecare dintre ele, dar fără a-şi atinge totuşi majoritatea obiectivelor”, subliniază CNN.

La nivel naţional, semnalele sînt, de asemenea, mai degrabă favorabile pentru democraţi. Un sondaj realizat recent de Siena College pentru The New York Times arată un avans de 11 puncte la nivel naţional pentru candidaţii democraţi faţă de republicani, în rîndul persoanelor deja înscrise pe listele electorale.

Ce contează pentru alegătorul american 

Conform aceluiaşi sondaj, doar 21% dintre persoanele chestionate consideră că situaţia economică actuală din Statele Unite este „bună” sau „excelentă”, în timp ce 53% o consideră „mediocră”.

Gradul de popularitate al lui Donald Trump se situează în jurul valorii de 37% de opinii favorabile, conform mediei sondajelor colectate de expertul Nate Silver, faţă de peste 60% de opinii nefavorabile - adică o diferenţă de 24 de puncte. Potrivit New York Times, miliardarul republican abordează aceste alegeri de la jumătatea mandatului cu cel mai scăzut nivel de popularitate de la democratul Harry Truman în 1946, al cărui partid suferise atunci o înfrîngere electorală serioasă.

Cauza este costul vieţii, în continuă creştere, deşi miliardarul republican îl transformase în prioritatea sa de campanie în 2024. Războiul din Iran şi consecinţele sale, în special asupra preţului combustibililor, se dovedesc, de asemenea, extrem de nepopulare şi cîntăresc greu în bilanţul actual al lui Donald Trump.

Oficial, republicanii nu-şi pierd speranţa. Pentru actualul preşedinte republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, „sondajele sînt false”, deoarece „se bazează pe analize eronate”.

Actualul preşedinte al Camerei a apărat duminică, la Fox News, bilanţul partidului său din ultimii doi ani, asigurînd că Donald Trump „a pus nava pe drumul cel bun”.

„Un preşedinte în exerciţiu obţine întotdeauna rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului. Dar nu cred că asta se va întîmpla”, a afirmat, la rîndul său, Donald Trump, ale cărui succese electorale din trecut au demonstrat deja că sondajele s-au înşelat.

În cadrul mitingurilor din ultimele zile, preşedintele american şi-a îndemnat electoratul să se mobilizeze în masă.

„Faceţi-o ca şi cum aş fi eu pe buletinul de vot”, a îndemnat el, conştient că alegerile vor fi cîştigate de republicani datorită numelui său, şi nu datorită celui al Partidului Republican.