Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis miercuri să acorde Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 lui Henri B. Kagan şi Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare şi a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”.

Unele molecule, precum aminoacizii, există sub forma a două variante care sînt imagini în oglindă una faţă de cealaltă. Cu toate acestea, organismele vii conţin doar una dintre aceste imagini în oglindă. Modul în care ar fi putut apărea o astfel de asimetrie chimică a reprezentat mult timp un mister pentru chimişti. Henri B. Kagan şi Kenso Soai au primit Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 pentru descoperirea unei soluţii la această enigmă, potrivit comunicatului Comitetului Nobel. 

Chimia vieţii este ceea ce chimiştii numesc „homochirală”, termen derivat din cuvintele greceşti care înseamnă „acelaşi” şi „mînă”. La fel ca mîinile, toţi aminoacizii există sub forma a două variante oglindite, dar numai una dintre ele se regăseşte în proteinele din celulele tale. Cealaltă variantă se întîlneşte foarte rar în natură.

Multă vreme, chimiştii s-au întrebat cum poate apărea homochiralitatea. Cînd au început să experimenteze cu reacţii chimice care pot forma două molecule oglindite, au obţinut întotdeauna proporţii egale ale ambelor în eprubetele lor. Cu toate acestea, chimiştii s-au străduit să producă doar una dintre aceste imagini oglindite, deoarece în dezvoltarea moleculelor care vor interacţiona cu fiinţele vii – cum ar fi în cazul produselor farmaceutice – doar o singură imagine oglindită va avea efectul dorit.

Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 recunoaşte descoperirile care le-au permis chimiştilor să conducă reacţii chimice ce duc la homochiralitate.

Henri Kagan a făcut primul pas decisiv în 1986, cînd a descoperit o nouă metodă de manipulare a reacţiilor chimice. Acest lucru i-a permis să obţină un exces mai mare al uneia dintre imaginile oglindite decît se credea posibil pînă atunci.

Kenso Soai a făcut următorul pas, transmite Academia. În 1995, o publicaţie importantă descrie modul în care a conceput prima reacţie chimică din istorie care avea potenţialul de a fi homochirală. În 2003, a reuşit în sfîrşit. A prezentat o reacţie în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile. În afară de viaţa însăşi, nimeni nu mai realizase pînă atunci această performanţă.

Datorită lui Henri Kagan şi Kenso Soai, ştim acum cum poate apărea homochiralitatea. Descoperirile lor au avut un rol decisiv pentru chimiştii care concep reacţii pentru producţia de produse farmaceutice.

Anul trecut, Susumu Kitagawa, Richard Robson şi Omar M. Yaghi au fost recompensaţi cu Nobel „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. 

Trei descoperiri în chimie care au schimbat vieţi

Asimilarea dioxidului de carbon - Nobel în 1961

Melvin Calvin a demonstrat modul în care plantele transformă dioxidul de carbon în carbohidraţi şi a creat o imagine clară a unei secvenţe complicate de reacţii.

Cartografierea moleculelor - Nobel în 1964

Lucrările lui Dorothy Crowfoot Hodgkin privind determinarea structurii 3D a moleculelor au avut implicaţii imediate. Harta structurii penicilinei realizată de ea a facilitat fabricarea medicamentului.

Revoluţia enzimelor - Nobel în 2018

Frances Arnold a condus prima evoluţie dirijată a enzimelor. Rezultatele obţinute pot fi utilizate, printre altele, pentru fabricarea de substanţe chimice mai ecologice.

Date istorice

116 premii Nobel pentru Chimie au fost decernate din 1901 pînă în prezent pentru 197 de laureaţi.

25 de premii în Chimie au fost împărţite de doi laureaţi.

Opt femei au primit premiul pentru Chimie pînă în prezent.

Frederick Sanger şi Barry Sharpless au primit premiul pentru Chimie de două ori.

35 de ani a fost vîrsta celui mai tînăr laureat în Chimie din istorie, Frédéric Joliot, care a primit premiul Nobel în 1935.

97 de ani a fost vîrsta celui mai în vîrstă laureat în Chimie, şi cel mai în vîrstă laureat din istorie, John B. Goodenough.

Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi de Academia Suedeză, urmat vineri de Nobelul pentru Pace iar cel pentru Ştiinţe Economice luni, 12 octombrie.