Presa iraniană afirmă că Trump a renunţat la operaţiunea „Proiectul Libertate” în urma poziţiilor ferme ale Iranului

Iranul a subliniat „eşecul SUA de a-şi atinge obiectivele în cadrul aşa-numitului «Proiect Libertate»”, într-o declaraţie publicată Miercuri de agenţia de stat ISNA, în urma anunţului preşedintelui Donald Trump privind suspendarea operaţiunii, Teheranul afirmînd că această mişcare vine „în urma poziţiilor ferme şi a avertismentelor din partea Iranului”. „În urma poziţiei ferme şi a avertismentelor din partea Republicii Islamice Iran, precum şi a eşecului Statelor Unite de a-şi atinge obiectivele în cadrul aşa-numitului plan Proiectul Libertate, Donald Trump a anunţat suspendarea temporară a planului”, anunţă agenţia ISNA. Agenţia de stat Tasnim a salutat, de asemenea, această mişcare descriind-o ca o „renunţare” din partea lui Trump. În anunţul său privind suspendarea Proiectului Libertate, Trump a invocat progresele înregistrate în negocierile diplomatice ca motiv pentru suspendarea programului, care viza utilizarea resurselor militare americane pentru a ghida navele comerciale prin Strîmtoarea Ormuz. Trump a scris într-o postare pe reţeaua Truth Social că a luat această decizie la cererea Pakistanului şi a altor ţări. Suspendarea de către SUA a „Proiectului Libertate” ar putea sugera că SUA şi Iranul încearcă să recîştige o anumită iniţiativă diplomatică după ce negocierile dintre cele două părţi au ajuns într-un impas luna trecută, potrivit corespondentului CNN de la Islamabad. Suspendarea „activităţii cinetice” a SUA în jurul Strîmtorii Ormuz ar putea contribui la readucerea vocilor moderate din regimul iranian la masa negocierilor, potrivit acestuia.

Pentru a favoriza un acord cu Iranul, Trump a suspendat operaţiunea de escortare a navelor prin Strîmtoarea Ormuz

Preşedintele Donald Trump a anunţat că suspendă operaţiunea militară americană de escortare a navelor prin Strîmtoarea Ormuz după doar o zi, în încercarea de a ajunge la un acord cu Iranul pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, transmite AFP, potrivit News.ro. Aşa-numitul "Proiect Libertate" al lui Trump, menit să ajute navele să părăsească Strîmtoarea Ormuz, îngustul punct de trecere către Golful Persic, unde Iranul a preluat controlul ca răspuns la atacurile suferite, a început Luni. Însă liderul american a anunţat pe Truth Social că îl suspendă acum, la cererea mediatorului pakistanez şi a altor ţări, afirmînd că ”s-au înregistrat progrese semnificative către un acord complet şi definitiv cu Teheranul”. Washingtonul menţine blocada porturilor iraniene în încercarea de a presa Iranul să încheie un acord pentru a pune capăt războiului pe care Statele Unite şi Israelul l-au declanşat pe 28 Februarie. Tensiunile au crescut vertiginos în legătură cu operaţiunea din Strîmtoarea Ormuz, Statele Unite afirmînd că au scufundat şapte ambarcaţiuni iraniene, iar mai multe nave civile au fost atacate, se presupune că de către Iran.

Iranul a decis un nou sistem de reglementare a traficului în Strîmtoarea Ormuz

Iranul a anunţat un nou mecanism de supraveghere a traficului maritim în Strîmtoarea Ormuz, a anunţat presa de stat iraniană citată de The New York Times. În cadrul acestui nou sistem, navele care doresc să traverseze Strîmtoarea vor primi un e-mail de la Autoritatea Strîmtorii Golfului Persic, în care sunt detaliate reglementările în vigoare şi vor obţine un permis de tranzit înainte de traversare. Modalităţile de funcţionare ale mecanismului, reglementările privind tranzitul şi modul în care Iranul ar trata presupusele încălcări rămîn neclare. O solicitare de informaţii suplimentare adresată noii autorităţi a rămas fără răspuns. Postul public de televiziune iranian Press TV a declarat că mecanismul este „deja operaţional în Strîmtoarea Ormuz”. Marina Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice a emis, de asemenea, un avertisment adresat navelor care încearcă să traverseze Strîmtoarea, declarînd, într-o postare pe reţelele sociale, că singura rută sigură este un coridor desemnat de Iran şi că va lua măsuri împotriva oricărei nave care se abate de la această rută.

Înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului anunţat de Kiev, rușii au atacat masiv Ucraina

Armistiţiul unilateral anunţat de Kiev trebuia să intre în vigoare Miercuri, însă Ucraina a acuzat Rusia de noi atacuri la doar cîteva ore după ce atacurile au provocat moartea a cel puţin 28 de persoane în oraşe din întreaga ţară devastată de război, transmite AFP, potrivit News.ro. Autorităţile ruse nu au raportat imediat nici un atac ucrainean la cîteva ore după începerea armistiţiului propus, în timp ce oficialii din regiunea Zaporojie, din Sudul Ucrainei, au declarat, Miercuri dimineaţă, că Moscova a tras asupra infrastructurii lor. Moscova şi Kievul au anunţat fiecare încetări unilaterale ale focului în date diferite în această săptămînă, Rusia solicitînd o pauză care să coincidă cu comemorările anuale ale Zilei Victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, pe 9 Mai.

UE solicită Administrației Trump să reintroducă tarifele convenite în acordul comercial înainte de aniversarea acestuia

Uniunea Europeană (UE) a cerut Statelor Unite să reintroducă rapid tarifele convenite în acordul comercial bilateral de anul trecut, în contextul apropierii aniversării de un an a acestuia, în luna Iulie, transmite Reuters. Comisarul european pentru Comerţ, Maros Sefcovic, a transmis că ar fi benefic ca principalele prevederi ale acordului să fie din nou aplicate înainte de acest termen. Discuţiile au avut loc la Paris, unde oficialul european s-a întîlnit cu reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, pe fondul tensiunilor comerciale în creştere. Una dintre principalele preocupări ale Bruxellesului este ameninţarea preşedintelui Donald Trump de a majora tarifele pentru importurile de automobile şi camioane din UE pînă la 25%, măsură care ar putea afecta semnificativ industria auto europeană. Solicitarea UE reflectă dorinţa de stabilitate în relaţiile comerciale transatlantice, într-un moment marcat de incertitudini economice şi tensiuni geopolitice.

Ministrul polonez al Apărării consideră că NATO trebuie să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare pînă în 2030

Țările NATO trebuie să atingă obiectivul Alianței de a cheltui 5% din PIB pentru apărare cu cinci ani mai devreme decît era programat, în 2030, a declarat ministrul Apărării din Polonia, avertizînd asupra riscurilor ca reînarmarea să vină prea tîrziu, relatează Reuters.
Membră a flancului estic al NATO care se învecinează atît cu Rusia, cît și cu Ucraina, Polonia își intensifică cheltuielile militare în contextul a ceea ce percepe drept o amenințare în creștere din partea Moscovei. Polonia cheltuie cel mai mult pentru Armata sa dintre statele NATO, dacă se ia în considerare mărimea economiei sale și intenționează să cheltuie 4,8% din PIB pentru apărare în 2026. ”Europa este capabilă să-și dezvolte potențialul economic la o scară inimaginabilă, dar trebuie să fim clari: aceasta este prioritatea de astăzi”, a declarat Wladyslaw Kosiniak-Kamysz la o conferință în domeniul Apărării de la Varșovia. ”Nu are sens să așteptăm pînă în 2035 pentru 5%, trebuie realizat pînă în 2030, pentru că mai tîrziu ar putea fi prea tîrziu”, a spus ministrul polonez al Apărării. La un summit din Iunie 2025, liderii NATO au convenit să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare și investiții legate de securitate pînă în 2035. Astfel de investiții includ securitatea cibernetică, modernizarea drumurilor și porturilor pentru a putea suporta echipament militar greu.

Armata Israelului a cerut evacuarea a 12 sate în Sudul Libanului

Armata israeliană a cerut Miercuri evacuarea a 12 sate din Sudul Libanului, înainte de lovituri probabile care urma să vizeze mișcarea proi-raniană Hezbollah, informează AFP, potrivit Agerpres. ”Pentru securitatea voastră, ar trebui să vă evacuați casele imediat și să vă îndepărtați (...) cu cel puțin 1.000 de metri spre zonele degajate”, a postat pe contul său de X Avichai Adraee, purtătorul de cuvînt al Armatei israeliene în limba arabă. Israel și Hezbollah se acuză cu regularitate de violarea armistițiului, intrat în vigoare pe 17 Aprilie. Israelul afirmă că are dreptul, potrivit termenilor armistițiului, să lovească în interiorul unui sector delimitat de o ”linie galbenă” numit ”zonă de securitate”, care se întinde pe o zonă de circa 10 km de la frontieră. Majoritatea satelor desemnate de purtător de cuvînt se află totuși dincolo de această zonă, notează France Presse. Peste 2.700 de persoane au fost ucise în lovituri israeliene de la începutul războiului între Israel și Hezbollah, pe 2 Martie, potrivit autorităților libaneze. De cealaltă parte, Armata israeliană a pierdut 17 soldați și un angajat pe bază de contract ucis în Sudul Libanului.

Rubio neagă faptul că ar exista o blocadă petrolieră a Cubei

Cuba îl acuză pe secretarul de Stat american de faptul că ”minte”, după ce Marco Rubio a anunţat că Statele Unite nu impun o blocadă petrolieră Havanei şi că criza energetică de pe insula comunistă provine dintr-o proastă gestionare economică internă, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Secretarul de Stat american a ales pur şi simplu să mintă şi să-i contrazică pe preşedinte (Donald Trump) şi pe purtătoarea de cuvînt a Casei Albe”, Karoline Leavitt, prin negarea asediului petrolier criminal pe care el însuşi l-a propus şefului statului american”, a denunţat pe X ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez. ”Furnizorii noştri de petrol sunt intimidaţi, sunt ameninţaţi, prin încălcarea regulilor liberului schimb şi libertăţii navigaţiei”, a denunţat şeful diplomaţiei cubaneze.

Bruno Rodriguez a denunţat noi sancţiuni anunţate de către Donald Trump la 1 Mai, care afectează tocmai sectorul energetic. ”Secretarul de Stat (american Marco Rubio) ştie foarte bine pagubele şi suferinţele la care supune poporul cubanez”, l-a acuzat el. ”Nu există o blocadă petrolieră a Cubei în sine”, declara cu un pic mai înainte şeful diplomaţiei americane, la o conferinţă de presă la Casa Albă. ”Cuba este obişnuită să primească petrol gratuit din Venezuela. Ei luau 60% din acest petrol şi-l revindeau pe devize”, a acuzat Marco Rubio.

Coreea de Nord anulează o clauză constituțională privind reunificarea cu Coreea de Sud

Coreea de Nord a şters din Constituţie o trimitere la o reunificare cu Coreea de Sud, potrivit unui document pe care AFP scrie că l-a consultat Miercuri, care semnalează o înăsprire a liniei împotriva Seulului. O clauză potrivit căreia Coreea de Nord ”luptă pentru realizarea unificării patriei mame” nu mai apare în ultima versiune a Constituţiei, potrivit unui document prezentat într-o conferinţă de presă de Ministerul Sud-coreean al Unificării. Constituţia revizuită, care a fost adoptată în Martie, potrivit documentului citat, cuprinde o nouă clauză care delimitează teritoriul Coreei de Nord. În text se arată că acesta include zona limitrofă cu China şi Rusia, la Nord, ”şi Republica Coreea de Sud”, numele oficial al Coreei de Sud. ”Coreea de Nord nu tolerează în nici un caz să se aducă nici cea mai mică atingere teritoriului său”, se arată în document. În Martie, Kim Jong Un cataloga Coreea de Sud drept ”cel mai ostil stat inamic”. Cei doi vecini coreeni din Nordul şi din Sudul peninsulei coreene se află în continuare în mod teoretic în război, după ce conflictul inter-coreean din perioada 1950-1953 s-a încheiat cu un armistiţiu şi nu cu un tratat de pace.

Căderea Guvernului român a spulberat unul dintre ultimele ziduri de protecţie informale ale Europei împotriva extremei drepte

Căderea Guvernului român a spulberat unul dintre ultimele „ziduri de protecţie” informale ale Europei împotriva extremei drepte, după ce social-democraţii din ţară s-au aliat cu euroscepticii ultranaţionalişti pentru a-l înlătura pe prim-ministrul Ilie Bolojan, scrie, Miercuri, Financial Times (FT). Guvernul pro-UE al României a fost supus presiunilor de a reduce un deficit bugetar de peste 9% din PIB. Măsurile de austeritate promovate de Bolojan au determinat Partidul Social-Democrat (PSD) să părăsească coaliţia la începutul acestei luni. PSD a susţinut apoi o moţiune de cenzură alături de partidul de extremă dreapta AUR, pe care au cîştigat-o Marţi. Multe Parlamente europene au instituit un cordon sanitar pentru a împiedica partidele de extremă dreapta să ajungă la putere. În ultimii ani, însă, în principal partidele de centru-dreapta au început să formeze coaliţii de guvernare sau să încheie acorduri pentru a obţine sprijinul acestora în vederea adoptării voturilor, arată FT. Pînă Marţi, coaliţia paneuropeană de centru-stînga Partidul Socialiştilor Europeni (PES), cu excepţia SMER din Slovacia, se mîndrea că nu a încălcat acea linie roşie. Prin urmare, colaborarea PSD-ului cu extrema dreaptă din România ar avea „repercusiuni uriaşe” pe întreg continentul european, a declarat Alberto Alemanno, profesor de legislaţie UE la HEC Paris. „Ceea ce s-a întîmplat la Bucureşti este o premieră politică: ultimul mare tabu al politicii europene a dispărut”, a spus el. „Zidul chinezesc a fost dărîmat, iar fereastra Overton este larg deschisă. Ce va urma este adevărata întrebare pentru politica europeană”, a subliniat expertul. PES a declarat Marţi că va continua să-şi susţină partidul membru din România, în timp ce grupul lor din Parlamentul European - Socialiştii şi Democraţii - a cerut forţelor pro-europene să formeze rapid un Guvern credibil pentru a „realiza reformele de care au nevoie românii”. Atît PSD, cît şi AUR au declarat că votul a fost o aliniere punctuală şi că nu au intenţia de a forma împreună un Guvern. Însă Siegfried Mureşan, vice-preşedinte român al Partidului Popular European, a avertizat că o cooperare între cele două partide „se pregătea de mult timp”. Partidul Verde European a cerut PES să ajute PSD să remedieze ceea ce, potrivit acestora, a adîncit incertitudinea politică în întreaga Europă. „O parte a conservatorilor, însetată de putere, încearcă să depăşească toate limitele”, a declarat Terry Reintke, copreşedinte al grupului Verzilor din Parlamentul European. „Alegînd puterea în detrimentul democraţiei, social-democraţii din România au depăşit o linie roşie. Socialiştii europeni trebuie să reacţioneze”, a cerut el.