Dacă nu erau SUA, Rusia ar fi fost pilaf și Europa îngenuncheată

Autor: Mihai CONȚIU

Înaintea zilei de 9 Mai și de anul acesta, pe care rușii o sărbătoresc/comemorează de ca și cum ei singuri au cîștigat cel de-Al Doilea Război Mondial, consider că este oportun să revin la acest subiect reinvocînd adevăruri istorice reale, nu falsurile deșucheate, intolerabile și mincinoase ale Kremlinului, începînd cu Stalin, fostul aliat al lui Hitler, și isprăvind cu Vladimir Putin, nazistul criminal global al prezentului.

Știm bine că rușii, încă de pe vremea criminalului Stalin, sărbătoresc/comemorează ziua de 9 Mai ca fiind Ziua Victoriei lor în cel de-Al Doilea Război Mondial. E o normalitate ca idee de rememorare a stîrpirii nazismului, dar devine un pericol mondial în contextul în care victoria împotriva lui Hitler este răstălmăcită de către liderii de la Kremlin drept pretext pentru ruși ca să reinventeze un neonazism la care nu visa nici Hitler.

În cel mai pervers mesaj politic, Vladimir Putin își justifică invadarea criminală a Ucrainei pe motiv că vrea să-i de-nazifice pe ucraineni, dar și pentru că, în închipuirea lui megalomană, are convingerea că întregul popor ucrainean ”este rus””. Las alți comentatori mai pertinenți decît mine să facă o paralelă îngemănată dintre Hitler, Stalin și Putin!

Înainte de a continua cu altele, revenind la simbolul Zilei Victoriei rușilor în cel de-Al Doilea Război Mondial, să reținem că, la ei, în Rusia fusului ei orar, atunci s-a încheiat războiul, în timp ce în Europa se isprăvise pe 8 Mai, ziua fusului orar european, după semnarea documentului german de capitulare.

Să mai reținem că al doilea eveniment care marchează ziua data de 9 Mai s-a săvîrșit în 1950, atunci cînd ministrul francez de Externe, Robert Schuman, a emis o declarație prin care propunea un plan de colaborare a țărilor de pe bătrînul continent, care să ducă la crearea Europei Unite. Anume acesta moment este considerat ca fiind hotărîtor pentru constituirea Uniunii Europene, iar liderii din țările europene aflați la summit-ul Consiliului European de la Milano din anul 1985 au decis ca ziua de 9 Mai să devină de atunci Ziua Europei Unite. Atunci, în 1950, Stalin a decis că Rusia nu trebuie să facă parte din bătrînul continent, înțelegînd bine apelul pacifist al lui Robert Schuman.

Putin, un derbedeu criminal al istoriei

Din ascunzișurile lui, Putin acuză SUA că sprijină logistic Ucraina, uitînd că americanii i-au ajutat și pe rușii lui, ai lui Stalin, pe care-l idolatrizează, tot împotriva lui Hitler. SUA i-a ajutat pe ruși împotriva nazismului hitlerist, iar acum îi sprijină pe ucraineni împotriva nazismului devastator al lui Putin. Ca un derbedeu criminal al istoriei, Putin uită, intenționat, cît datorează Rusia sovietică SUA ca să devină ”putere învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial. Să rememorăm realitățile!

Statele Unite au ajutat Rusia cu armament și echipamente militare în valoare de 180 de miliarde de dolari în banii de azi, pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook din data de 9 Mai 2021. Cu toate că a fost vorba de un împrumut, SUA nu au așteptat niciodată rambursarea lui, se mai menționează în mesajul postat în ziua în care este celebrată victoria aliaților împotriva regimului nazist, 9 Mai 1945.

În postare, Ambasada SUA mai menționează și un pasaj din memoriile fostului lider sovietic Nikita Hrușciov, care susține că Stalin a recunoscut că, fără ajutorul american, nu ar fi cîștigat războiul.

"Înainte ca Statele Unite să intre în Al Doilea Război Mondial, și apoi pe toată durata conflagrației, America a trimis arme și echipamente în Uniunea Sovietică, pentru a o ajuta să învingă invazia nazistă. Din 1941 pînă în 1945, au fost livrate 400.000 de jeepuri și camioane, 14.000 de avioane, 13.000 de tancuri, arme, muniție, tehnică militară, medicamente, pături, încălțăminte, milioane de tone de produse petroliere și mîncare, toate în valoare de 11,3 miliarde de dolari (180 de miliarde la valoarea din 2016). Din punct de vedere tehnic, acesta a fost un împrumut, dar, la sfîrșitul războiului, SUA nu au căutat sau așteptat prea multe în ceea ce privește rambursarea de către URSS. În memoriile sale, Nikita Hrușciov a descris modul în care Stalin a subliniat valoarea ajutorului: El a declarat direct că, dacă Statele Unite nu ne-ar fi ajutat, nu am fi cîștigat războiul", se arată în postarea Ambasadei SUA la București.

Fără ajutorul SUA, URSS ar fi pierdut Stalingradul și războiul, căci naziștii ocupaseră Stalingradul deja în proporție de 90%. În lupta de la Stalingrad, trupele sovietice deja beneficiau masiv de ajutorul SUA.

Din cele 18 milioane de tone de furnituri militare şi civile livrate de SUA în URSS, circa 4 milioane de tone au fost alimente, pe care „economia” sovietică nu era în stare să le producă în cantităţi decente nici pe timp de pace. Fără hrana trimisă din SUA, războiul ar fi provocat în URSS alte milioane de victime, prin înfometare, care s-ar fi adăugat bilanțului oricum catastrofal de 27 de milioane de morți în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Acest detaliu precum că Rusia/URSS este cea care a cîștigat cel de-Al Doilea Război Mondial, neglijîndu-se aproape total rolul aliaților în această victorie, ne-a fost băgat adînc în minte de către propaganda sovietică și nu corespunde în totalitate adevărului istoric. Este semnificativ să fie amintit anume în această perioadă cînd Rusia a intrat cu tancurile în Ucraina.

Data de 9 Mai este pentru Vladimir Putin un prilej de aduceri de ode pentru Stalin şi de atribuire dictatorului sovietic a unui rol major în învingerea lui Hitler şi prăbuşirea celui de-al Treilea Reich. Elogiindu-l pe Stalin şi repudiindu-l pe Hitler, preşedintele rus şi acoliţii săi uită mereu un aspect important al istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial: angajarea celor doi lideri totalitari în răspîndirea terorii în lume.

Hitler și Stalin au fost buni colaboratori din interes geostrategice

Spicuind din comentarii autorizate: ”Pînă să devină inamici, Hitler şi Stalin au fost buni colaboratori din interes. Au împărţit, prin clauze secrete, Estul Europei şi au agresat împreună Polonia. Au permis chiar şi organizarea unei parade comune într-un teritoriu ocupat pentru a sărbători invazia din Septembrie 1939.

Iosif Stalin şi Adolf Hitler sunt întruchipările celor mai ucigașe regimuri din prima parte a secolului XX: comunismul sovietic şi naţional-socialismul german. Antinomiile regimurilor lor totalitare îi făceau duşmani naturali. Cu toate acestea, cei doi au avut şi puncte comune, cum ar fi dispreţul faţă de democraţii şi capitalişti. Acest lucru le-a permis să coopereze pe unele chestiuni şi pentru un interval de timp, dar cu consecinţe nefaste pînă în zilele noastre. Un simbol al acestei alianţe contra naturii este fără îndoială Pactul Ribbentrop-Molotov.

La 23 August 1939, ministrul german de Externe, Joachim von Ribbentrop, şi omologul său sovietic, Veaceslav Molotov, au semnat, la Kremlin, în prezenţa lui Stalin, un pact diplomatic şi militar de neagresiune. Acest tratat i-a luat în acele zile prin surprindere pe occidentali şi a stîrnit mai tîrziu un gust amar printre Est-europeni. Motivul gustului amar: protocolul secret adăugat pactului, prin care Stalin împărţea Polonia cu Hitler şi îşi exprima interesul de a prelua sub control ţările baltice şi o parte a României, şi anume Basarabia. Astfel, Hitler cîştiga o parte din spaţiul pe care îl considera vital pentru regimul său, în timp ce Stalin recucerea teritorii luate cîndva cu forţa şi stăpînite pentru o vreme de ruşi.

La o săptămînă de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Hitler a ordonat invadarea Poloniei. Blitzkrieg-ul lansat de dictatorul nazist împotriva Poloniei, la 1 Septembrie 1939, a marcat începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. Atacată de Hitler din Vest, Polonia s-a trezit imediat asaltată şi din Est. La 17 Septembrie 1939, Armata Roşie intra în teritoriul polonez şi înfăptuia marea împărţeală de la Moscova. În ziua invaziei sovietice în Polonia, Times scria: ”Singurii care pot fi dezamăgiţi sunt cei care cred în mod naiv că Rusia este diferită de vecinul său nazist”.

Sfîşiată, Polonia a fost prima ţară europeană supusă concomitent ororilor naziste şi sovietice, în special cu lagăre de concentrare pe de o parte şi deportări pe de altă parte. Potrivit istoricului Alison Rowley, citat de Métro, deportările sovietice din Polonia nu sunt prezentate suficient în cărţile despre cel de-Al Doilea Război Mondial şi sunt complet ignorate în Rusia, ”ca şi cum nu s-a întîmplat niciodată”.

În timp ce Berlinul îşi asumă trecutul şi denunţă constant crimele nazismului, Moscova continuă să conteste probele şi să minimizeze uciderile în masă din dreptul ei.

În Toamna anului 1939, occidentalii au tot sperat să negocieze cu Stalin, mizînd pe ceea ce îl îndepărta de Hitler, şi anume pe vederile ideologice, dar dictatorul sovietic era mînat înainte de toate de interese de moment şi continua să colaboreze economic şi militar cu omologul său nazist.

Un simbol al fraternizării sovieto-naziste în perioada de început a celui de-Al Doilea Război Mondial rămîne defilarea militară comună de la Brest-Litovsk, care a avut loc la 22 Septembrie 1939. Este oraşul în care, în Martie 1918, Puterile Centrale şi Rusia bolşevică au semnat un tratat de pace. Întîlnindu-se la Brest, astăzi în Belarus, soldaţii nazişti şi cei sovietici s-au îmbrăţişat şi au făcut schimb de mîncare şi ţigări. Apoi au defilat braţ la braţ sub privirile generalilor Guderian şi Krivoşein. Înainte de a pleca, după o masă bogată, Krivoşein i-a invitat pe jurnaliştii germani să viziteze Moscova după obţinerea „victoriei împotriva Albionului capitalist”.

Într-un final, diferenţele ideologice au ieşit la iveală. Hitler era un obstacol pentru ambiţiile lui Stalin şi viceversa. Hitler îşi dorea spaţiul vital, în timp ce Stalin spera la răspîndirea comunismului în lume cu Moscova în frunte.

La 22 Iunie 1941, Stalin şi Hitler au devenit duşmani pe faţă. Anume această dată este reţinută de propagandiştii comunişti ca moment al intrării URSS-ului în cel de-Al Doilea Război Mondial, prezentat ideologic ca ”Marele Război pentru Apărarea Patriei”.

Pactul nazisto-sovietic a durat 22 de luni, o treime din durata celei de-a doua conflagraţii mondiale, dar suficient cît să aibă consecinţe pînă în zilele noastre”.

În consecință, rușii aniversează o ”Zi a Victoriei” într-un război declanșat de ei și Hitler. Din cele arătate mai sus, se înțelege limpede că dacă nu erau SUA, Rusia ar fi fost făcută pilaf de Hiler și Europa îngenuncheată!