ALESUL BOGAT, ALEGĂTORUL SĂRAC

De ce nici un guvernant nu trăiește exclusiv din salariu?

Autor: Mihai CONȚIU

Imediat după ce Republica Moldova și-a declarat independența de Stat, sub ”monitorizarea” tuturor guvernanților care s-au succedat la Putere, au început să se contureze și să se multiplice cîteva ”clase sociale” care există și astăzi. După ”dezmeticirea trezirii” din ”noaptea” URSS în ”ziua” Republica Moldova, cîrma acestei Țări a fost preluată de către foștii nomenclaturiști sovietici. Aici nu-i luăm în discuție pe unii parlamentari onești, nici pe cîțiva intelectuali de bună credință, ci vorbim strict despre ”mafia post-sovietică” ajunsă la guvernare.

În haosul democratic de atunci, guvernanții au fost primii care au înțeles că au o libertate absolută ca să modeleze ”economia de piață” în interesele lor personale ori de grup. Pe bieții oameni de la sate i-au lăsat să se războiască între ei în procesele de împărțire a terenurilor agricole deținute pînă atunci de colhozuri. Oricum, neavînd cu ce să-și lucreze ogoarele, bieții țărani au fost nevoiți să le arendeze altora ”mai destoinici și avuți”. În paralel, ei, guvernanții, au început să patroneze, direct ori prin interpuși, privatizările celor mai profitabile proprietăți publice. S-a privatizat și furat cu disperare pentru că nimeni nu-i putea trage la răspundere.

În consecință, au apărut și primii milionari moldoveni în dolari. Au devenit milionari unii care n-au inventat sau produs personal absolut nimic cu care să cucerească piața națională și cea internațională, ca să-și justifice ”succesul financiar”. În lumea occidentală, milionari sunt de două feluri: cei care și-au dobîndit averile din munca lor și mafioții! Dacă ar fi fost legi severe, așa cum sunt în toată lumea occidentală, astfel de milionari moldoveni nu ar fi existat sau, mă rog, ar fi intrat la pușcărie ca să nu se înmulțească. De atunci, privatizările și ”schemele” de preluare a unor afaceri de către marii rechini de la oameni cinstiți, cei care au avut inițiative profitabile, s-au sofisticat ”banditește”, chiar și ”în spirit european”, iar asta o știe pînă și fostul proeuropean Vlad Filat.

Prin urmare, în Republica Moldova, avem de-a face cu cîteva ”clase sociale” cum ar fi: 1. Guvernanții privilegiați care nu trăiesc din salarii. 2. Milionarii complici cu toate guvernările cărora le sponsorizează alegerile. 3. Mafioții și bandiții care știu cum să fenteze legile. 4. Intelectualii care trăiesc strict din salarii. 5. Oamenii de la țară muncitori sau pensionari uitați între două tururi de scrutin și care ”intră încet în pămînt”, ca să ne oprim aici!  

Chestiunea care se pune e că toți acești profitori și jefuitori cu acoperire politică, ei și urmașii lor, s-au tot perpetuat la guvernare cu ajutorul voturilor tuturor acestor ”clase sociale” de sub ei prin ”metodele electorale” bine cunoscute.

Paradoxul politic și social din Republica Moldova e și acela că ”alesul bogat” este votat de către ”alegătorul sărac” pentru a sărăci și mai mult. Cunosc, nemijlocit, numeroase cazuri în care primari, miniștri sau înalți funcționari de Stat din Occident care trăiesc exclusiv din salariile oferite pentru funcțiile pe care le ocupă și pentru care au fost votați să le dețină.

Sigur că există și destule excepții în care oameni bogați din democrația occidentală intră în politică, numai că o fac nu pentru a-și proteja și spori averile, ci pentru binele comunităților în mijlocul cărora trăiesc. Știu foarte bine că astfel de oameni au existat și în România interbelică, nu, bineînțeles, și acum!

În final, este firesc, legitim să ne întrebăm: de ce nici un guvernant din Republica Moldova nu a trăit și nu supraviețuiește strict din salariul funcției pe care o deține grație votului cerut de la alegătorul sărac? Că doar, așa cum spuneam mai devreme, guvernantul moldovean nu este aidoma celui occidental îmbogățit cinstit ori chiar al celui român din perioada interbelică...! Constatăm, astfel, că moldoveanul nu intră în politică și ajunge la guvernare pentru un salariu decent și, mai ales, pentru a face bine comunității și Statului. El intră în politică avînd deja bani cu care își plătește, la partid, viitoarele privilegii și libertatea de a-și spori averea, cu orice preț și prețuri, sub protecție politică. Am dreptate?

01.02.25 - 12:17
01.02.25 - 12:25
01.02.25 - 12:22
01.02.25 - 12:18
01.02.25 - 12:26
02.02.25 - 14:37
02.02.25 - 14:32
03.02.25 - 12:51
03.02.25 - 12:54
03.02.25 - 12:56
03.02.25 - 12:55
03.02.25 - 12:52
01.02.25 - 12:21
02.02.25 - 14:40
01.02.25 - 12:28