În spiritualitatea universală ne identificăm prin Eminescu

Deja al treilea an,pe 15 ianuarie,este marcată în Republica Moldova Ziua Culturii Naţionale (din 2013), care coincide cu data naşterii poetului naţional al românilor, prozatorul, dramaturgul, publicistul, dar şi gînditorul Mihai Eminescu (1850-1889), numit Luceafărul poeziei noastre. Aprobarea acestei hotărîri de Parlamenta fost un act de recunoaştere a rolului primordial al culturii în edificarea unei societăţi pe principii civilizatorii, iar alegerea datei estejustificată prin faptul că în multe state europene sînt asemenea sărbători legate de numele unor personalităţi de reper ale culturii naţionale.În Spania, de exemplu, Ziua Culturii a fost fixată de ziua morţii clasicului literaturii universale, Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, această sărbătoare are loc de ziua de naştere a poetului naţionalLuis de Camoes, care a trăit şi a activat în secolul al XVI-lea.Astfel, pe 15 ianuarie la rînd cu onorurile aduse culturii ca un pilon al cunoaşterii şi platformă a spiritualităţii, vom omagia şi pe geniul literaturii clasice româneşti, Mihai Eminescu, căci în cultura universală ne identificăm,în primul rînd,prin Eminescu.

Meditînd la semnificaţia operei poetice şi filozofice a lui Mihai Eminescu pentru cultura noastră, vom sublinia că versurile sale au fost traduse în 60 de limbi de pe toate continentele lumii. Universalitatea creaţiei lui a fost recunoscută şi de UNESCO:la 100 de ani de la moartea poetului naţional, anul 1989 a fost declarat „Anul internaţional Eminescu,de asemenea, Poetul anului 2000,a fost nominalizat Mihai Eminescu.

Cercetătorii literari au constatat că marele poet a lucrat la poemul Luceafărul nouă ani şi jumătate, a făcut zeci de variante şi peste 3 mii de modificări. Astfel, Eminescu a intrat, în 2009, şi în GuinnessBook of Records. Cu cele 98 de strofe, Luceafărul a fost considerat drept cel mai lung poem de dragoste. Academicianul Eugen Simion a menţionat, pe bună dreptate, că Mihai Eminescu ar fi meritat un premiu Nobel pentru literatură, însă el din păcate nu se acordă postum. De asemenea, numele poetului i-a fost dat de NASA unui crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur. Totodată, o planetă mică din Univers, la poziția 9.495, poartă numele Eminescu.

Astăzi, de Ziua Culturii Naționale şi de ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, cel mai frumos omagiu poetului ar fi să-i citim opera, să medităm asupra frămîntărilor lui, reflectate în poezia şi analizele lui filozofice, proza şi publicistica lui de actualitate stringentă în prezent. Prin opera sa, el ne-a lansat conceptul cunoaşterii ca element-cheie al procesului civilizator. Să ne amintim că năzuinţa sa supremă era „ Teoria ecuaţiunii universale ”, anticipînd cu mai bine de 50 ani concepţia cîmpului unificat a lui Albert Einstein.

Concomitent, în această perioadă de turbulenţe majore şi criză în societatea noastră, să reflectăm asupra unui adevăr mai subtil – că sîntem într-o criză a cunoaşterii şi a spiritualităţii, că avem o deficienţă majoră de cultură, în general, şi cultură politică, în particular.În ţară pînă ce cadrul civilizator al culturii politice este în mare parte neglijat, factorul antrenării culturii în promovarea şi implementarea politicilor la diferite nivele atinge o cotă foarte redusă. Dar, marginalizînd cultura şi ignorînd asistenţa de consultaţie a factorului de pe dimensiunea culturală, creăm un teren propice pentru evoluţia unor astfel de fenomene negative ca: manipularea cu datele şi cu cetăţenii; plasarea persoanelor incompetente în poziţii de conducere; tolerarea conflictului de interese şi a nepotismului; ignorarea opiniei publice şi a corupţiei. Între timp, marea majoritate a ţărilor, indiferent de mărimea produsului intern brut, văd cultura şi, în special cea politică şi de administrare, ca pe un instrument absolut necesar pentru a se menţine sau a-şi găsi locul într-o lume extrem de competitivă şi a face faţă provocărilor majore.

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova şi Primăria municipiului Chişinău, organizează la 15 ianuarie 2016, o serie de manifestări în parcul Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt” din Chişinău: depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor; recitalul literar-artistic cu genericul „Pururi tînăr, înfășurat în manta-mi…”, vernisarea expoziției „Mihai Eminescu… În minte bate inima lumii” la Galeria La Rond, situată în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfînt; în Sala cu Orgă va avea loc spectacolul muzical „De Ziua Culturii Naționale”; Teatrul Naţional "M.Eminescu" va găzdui un spectacol cu genericul "Serata Eminescu".

La fel, în această zi, va avea loc o manifestare la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Invitata, MonicaBabuc, ministrul culturii, susţine o prelegere publică cu genericul „Viziune integratoare asupra culturii din Republica Moldova: retrospectivă şi provocări”.

Şi în România, în aceeași zi, începînd cu anul 2010, este marcată Ziua Culturii Naţionale. De această dată, sînt organizate un șir de evenimente de către Academia Română, Ministerul Culturii, dar şi de muzee şi editurile din ţară. Bunăoară, astăzi,15 ianuarie curent, începînd cu ora 10.00, în Aula Academiei Române, are locSesiunea ştiinţifică, dedicatăZilei Culturii Naţionale, cu tema "Identitatea naţională", la care vor participa şi oameni de ştiinţă din R. Moldova. Pe lista invitaţilor se află oaspeţi de la Preşedinţia României, Casa Regală, Patriarhia Română şi Ministerele Educaţiei şi Culturii, alături de academicienii Eugen Simion, Dan Berindei, Răzvan Theodorescu, Nicolae Breban, Ioan Aurel Pop, Alexandru Zub, Mihai Cimpoi.

Filarmonica "George Enescu" dedică Zilei Culturii Naţionale concertele din această săptămînă.În program, poemul coregrafic "Luceafărul" de Eugen Doga, dar şi recitalul extraordinar "Mihai Eminescu – om, geniu şi poet divin", susţinut de actorul Dorel Vişan şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu.Prin urmare, în ziua de 15 ianuarie, România cu R. Moldova organizează un eveniment cultural în comun.

Aduc sincere felicitări tuturor oamenilor de ştiinţă, cultură şi din educaţie cu prilejul Zilei Culturii Naționale, urîndu-le multă sănătate, pace, realizări şi o viaţă îndestulată. Să ne vorbim unul altuia cu dor de Eminescu.

Academician Valeriu CANŢER,

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare