În week-end-ul trecut am scos-o în capăt cu sărbătorile pascale. Am participat cu toţii practic la cel mai important eveniment monden al moldovenilor, Paştele Blajinilor, după care strîngem pentru alt an toată tematica cu taina Învierii. Şi o afirm fără ironie, pentru că pînă la urmă sînt nişte tradiţii pe care oricum le vom păstra şi respecta, chiar dacă în majoritatea dintre noi se bat cap în cap un darwinist şi un cel care timid, dar insistă pe faptul că „cine ştie..., dar dacă totuşi există ceva şi pe altă lume”.

Şi iată aşa, an de an, încercăm să-i împăcăm pe ambii din capete. Pe de o parte - luînd în derîdere primitivismul zaiafeturilor de lîngă morminte, iar pe de altă parte – cumpărînd în fiecare an tradiţionalele pomeni, după listă, ca să ajungă la toate neamurile. Duci la cimitir o torbă pe care o descarci şi vii înapoi cu alta. Un fel de „exchange” de căni, străchinuţe, şervete, băsmăluţe ş.a.

Şi dacă tot o să respectăm aceste tradiţii, pentru că aşa am prins de la părinţi şi bunei, măcar să ne încadrăm în nişte limite rezonabile, apropiate de cultură şi bun-simţ. În primul rînd mă refer la pomenile date în fală. Se aduc torbe cu lucruri scumpe, care se dau celor din casă, dar important e să le vadă lumea aşternute pe mormînt. Unde-i pomana aici? Greu de înţeles. Şi în al doilea rînd – mesele copioase cu mîncare multă şi băutură turnată fără noimă, de „sufletul morţilor”. Se îneacă morţii de la atîtea cantităţi de spirtoase turnate în numele lor la Blajini.

În ultima vreme mă bucură pledoariile mai multor preoţi care insistă pe „curăţarea” şi „civilizarea” obiceiurilor şi tradiţiilor legate de elementul pomenirii răposaţilor. Am speranţa că mai greu, dar poate-poate îşi vor avea efectul. Cel puţin mă fac să fiu încrezătoare sondajele care indică că moldovenii continuă să aibă o mare încredere în biserică. Şi în anii următori Paştele Blajinilor ne vor uimi prin discreţie şi mai puţin prin cheltuieli enorme. Aiurea, de fală goală.

La fel cum vreau să cred că se va mai rări încă o aşa pacoste cum sînt florile şi decoraţiunile de plastic. Deşi, cred că aici va fi mai greu. Chiar dacă înainte de Paştele Blajinilor autorităţile locale au avut indicaţia să restricţioneze comercializarea acestor mărfuri, le va fi greu, pentru că e un business foarte profitabil şi bine pus la punct.

Rămîne să vedem cine va avea o mai mare putere – ecologii sau afaceriştii. Pentru că declaraţiile specialiştilor în domeniul mediului nu lasă nici un loc de dubii: „Utilizarea florilor artificiale pune în pericol sănătatea oamenilor și afectează în mod negativ mediul înconjurător. Florile și decorațiunile din plastic elimină o cantitate semnificativă de substanțe toxice, poluînd solul, aerul, iar în apele subterane nimeresc coloranți ce conțin metale grele. Perioada de descompunere a produselor petrochimice poate să ajungă și pînă la 300 de ani. De asemenea, în procesul de ardere se elimină dioxine, furani și substanțe cancerigene”.

Şi încă ceva ce, de asemenea, ar trebui să ne pună pe gînduri. Conform informațiilor prezentate de autoritățile locale, în fiecare an de pe teritoriul cimitirului „Sfîntul Lazăr” din Chișinău, se colectează circa 700 de tone de gunoi, iar 80% din deșeuri sînt florile și decorațiunile artificiale.

Lilia GRUBÎI