Europa se confruntă în prezent cu un nou val de COVID-19, care poate fi explicat în mare parte prin „evadarea imunitară” a noilor variante virale, ce deţin o mare capacitate de a evita protecţia indusă prin vaccinare şi prin infectări precedente, informează AFP, potrivit agerpres.   

Erodarea imunităţii odată cu trecerea timpului

Europa a intrat, de la începutul acestei Veri, într-un nou val epidemiologic, care este marcat, aproape în toate ţările de pe continent, de o creştere a numărului de infectări.

Cauza constă în relaxarea „gesturilor-barieră”, precum şi în scăderea imunităţii în rîndul populaţiei.

Se ştie de acum că protecţia oferită de vaccinuri şi de infectări precedente scade după cîteva luni.

„Persoanele care au contractat o infecţie cu Omicron BA.1 în Decembrie sunt acum mai puţin protejate decît erau la începutul acestui an”, a explicat Samuel Alizon, director de cercetare în cadrul CNRS (Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa). „La fel se întîmplă cu imunitatea oferită de vaccinuri: deşi ele rămîn foarte robuste împotriva formelor severe ale bolii, protecţia lor scade puţin împotriva infecţiilor mai puţin severe”, a adăugat specialistul francez.

„Ambuscadă” creată de subvariantele BA.4 şi BA.5

Însă acest nou val se explică, de asemenea, potrivit oamenilor de ştiinţă, prin răspîndirea a două noi subvariante de Omicron – BA.4 şi, mai ales, BA.5.

În Franţa, potrivit celui mai recent buletin publicat de Santé Publique France, o înlocuire progresivă a subvariantei BA.2 a fost observată de mai multe săptămîni, odată cu înmulţirea infectărilor provocate de subvariantele BA.5 (41%) şi BA.4 (6%) în săptămîna 13-19 Iunie.

Aceste subvariante se propagă cu atît mai repede cu cît ele par să beneficieze de un dublu avantaj de contagiozitate şi de o „evadare” imunitară, adică deţin o mare capacitate de a evita răspunsul imunitar.

La fel s-a întîmplat şi în cazul subvariantei de Omicron BA.1, care era mult mai capabilă decît Delta să infecteze persoane vaccinate sau care au trecut deja prin boală.

Reinfectări

Cercetătorii au crezut multă vreme că trecerea prin boală ţinea locul unei protecţii, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp.

Dar, odată cu răspîndirea subvariantelor din familia Omicron, se pare că trecerea prin boală nu mai înseamnă aproape nimic (prin prisma riscului de reinfectare – n.r.), au subliniat autorii unui studiu realizat de Imperial College din Londra şi publicat la jumătatea lunii Iunie în revista Science.

Oamenii de ştiinţă au analizat eşantioane de sînge prelevate de la peste 700 de angajaţi medicali din Regatul Unit. Toţi primiseră trei doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19 şi au fost infectaţi cu tulpina originală a virusului SARS-CoV-2 sau cu variante ale acesteia.

Rezultatele lor au subliniat că persoanele contaminate în trecut cu Omicron prezentau o bună reacţie imunitară împotriva tulpinii originale de coronavirus şi a primelor sale variante, dar o reacţie slabă împotriva variantei Omicron în sine.

Pentru o vreme, se credea că infectarea cu Omicron putea fi „aproape benefică, un fel de ”rapel natural”, a declarat Rosemary Boyton, coautoare a studiului britanic. „Am descoperit însă că acea infectare stimulează slab imunitatea împotriva Omicron sau chiar deloc în anumite cazuri. Acest fenomen, alături de declinul imunitar la cîteva luni după vaccinare, pot să explice creşterea masivă pe care o constatăm în privinţa noilor cazuri de infectare, multe persoane fiind reinfectate la intervale scurte”, a adăugat ea.

Redresarea nivelului de protecţie

„Ne aflăm în faţa unor variante puternic contagioase, ce acţionează ca un fel de agenţi secreţi care trec pe sub radarele apărării imunitare; vorbim despre o adevărată complexitate a variantei Omicron”, declara, săptămîna trecută, Gilles Pialoux, şef de secţie la Spitalul Tenon din Paris.

Aceste variante „foarte contagioase necesită o creştere a nivelului de protecţie pentru persoanele cele mai fragile”, a adăugat medicul francez.

Totuşi – şi aceasta este o veste bună –, vaccinurile rămîn eficiente împotriva formelor grave ale maladiei COVID-19.

Pentru majoritatea ţărilor europene, prioritatea absolută este ca persoanele în vîrstă şi cele imunodeprimate să primească cea de-a doua doză de supra-rapel (al doilea booster).

„În prezent, nivelul de imunitate în rîndul populaţiei este bun, dar nu perfect”, a declarat Alain Fischer, preşedintele Consiliului de orientare a strategiei de vaccinare din Franţa. „De aceea trebuie să recomandăm al doilea booster pentru persoanele de peste 60 de ani şi pentru persoanele fragile, ale căror sisteme şi memorii imunitare sunt mai puţin robuste”, a adăugat specialistul francez.