Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele său, Jared Kushner, se întîlnesc Marţi, la Moscova, cu liderul rus Vladimir Putin, pentru discuţii privind o posibilă soluţie pentru a pune capăt celui mai sîngeros conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial. Indiferent de rezultatul ultimei iniţiative a lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, Europa se teme de perspectiva unui acord, mai devreme sau mai tîrziu, care nu va pedepsi sau slăbi Rusia şi va pune în pericol securitatea continentului, scrie Reuters, potrivit News.ro.

Trump a afirmat, în repetate rînduri, că doreşte să pună capăt războiului din Ucraina, pe care Administraţia sa îl consideră o „baie de sînge”, dar eforturile sale de pînă acum, inclusiv summitul cu Putin din Alaska din August, nu au adus încă pacea.

Săptămîna trecută, SUA au propus un plan de pace în 28 de puncte care i-a speriat pe oficialii ucraineni şi europeni, pentru că reprezentau cedări în faţa cererilor cheie ale Moscovei referitoare la aderarea Ucrainei la NATO, controlul Moscovei asupra unei cincimi din teritoriul Ucrainei şi restricţii asupra Armatei ucrainene.

Puterile europene au prezentat apoi contrapropunerea lor pentru pace, iar la negocierile de la Geneva, SUA şi Ucraina au declarat că au creat un „cadru de pace actualizat şi prelucrat” pentru a pune capăt războiului.

Putin a declarat că discuţiile de pînă acum nu vizează un proiect de acord, ci o serie de propuneri care, potrivit declaraţiei sale de săptămîna trecută, „ar putea constitui baza pentru acorduri viitoare”. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că întîlnirea lui Witkoff cu Putin va avea loc în a doua jumătate a zilei de Marţi, dar a refuzat să se pronunţe cu privire la limitele impuse de Rusia, afirmînd că ”diplomaţia prin megafon nu este utilă”.

Un oficial al Casei Albe a declarat că Witkoff va fi însoţit de Kushner în deplasarea sa în Rusia.

Putin a afirmat, în repetate rînduri, că este dispus să discute despre pace, dar că, dacă Ucraina refuză un acord, forţele ruse vor avansa şi vor ocupa şi mai mult teritoriu ucrainean. Forţele ruse controlează peste 19% din Ucraina, adică 115.600 km pătraţi, cu un punct procentual mai mult decît acum doi ani, şi au avansat în 2025 cu cea mai rapidă viteză din 2022, potrivit hărţilor pro-ucrainene. Comandanţii militari ruşi i-au spus Luni lui Putin că forţele ruse au capturat oraşele ucrainene Pokrovsk şi Vovceansk, situate pe linia frontului.

Oficialii americani spun că peste 1,2 milioane de bărbaţi au fost ucişi sau răniţi în război. Nici Ucraina, nici Rusia nu dezvăluie pierderile suferite.

De cînd au apărut propunerile preliminare ale SUA, la sfîrşitul lunii trecute, puterile europene s-au străduit să susţină Ucraina în faţa a ceea ce consideră a fi o pace pro-rusă punitivă, care ar putea în schimb să deschidă Rusia către investiţii americane în petrol, gaze şi metale rare şi ar putea readuce Moscova în G8.

Printre cerinţele-cheie ale Rusiei se numără angajamentul că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, că Armata ucraineană va fi limitată, că întregul Donbas se va afla sub control rus, că va fi recunoscut controlul rus asupra Crimeei şi Donbasului, dar şi a regiunilor Zaporojie şi Herson şi că vorbitorii de limbă rusă şi credincioşii ortodocşi ruşi din Ucraina vor fi protejaţi.

Ucraina susţine că aceste cereri ar echivala cu o capitulare şi ar lăsa-o vulnerabilă la o eventuală cucerire de către Rusia. Statele Unite au propus o garanţie de securitate pe 10 ani pentru Kiev.

Witkoff, Kushner şi secretarul de stat Marco Rubio s-au întîlnit Duminică cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Ucrainei, pentru discuţii la clubul Shell Bay al lui Witkoff, lîngă Miami.

„Împărtăşim opinia că războiul trebuie să se încheie într-un mod echitabil”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe X, după discuţiile avute Luni la Paris.

Indiferent de rezultatul ultimei iniţiative a lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, Europa se teme de perspectiva unui acord, mai devreme sau mai tîrziu, care nu va pedepsi sau slăbi Rusia, aşa cum sperau liderii europeni, ci va pune în pericol securitatea continentului.

Europa ar putea chiar să fie nevoită să accepte un parteneriat economic tot mai strîns între Washington, protectorul său tradiţional în cadrul NATO, şi Moscova, pe care majoritatea Guvernelor europene şi chiar NATO o consideră cea mai mare ameninţare la adresa securităţii europene.

Deşi ucrainenii şi europenii au reuşit să respingă anumite părţi ale planului american în 28 de puncte, considerat a fi puternic pro-rus, orice acord va continua să prezinte riscuri majore pentru continent. Cu toate acestea, capacitatea Europei de a influenţa un acord este limitată, nu în ultimul rînd deoarece nu dispune de puterea necesară pentru a dicta condiţiile.

Europa nu a avut reprezentanţi la discuţiile dintre oficialii americani şi ucraineni din Florida de la sfîrşitul săptămînii trecute şi va urmări de la distanţă vizita trimisului special al SUA, Steve Witkoff, la preşedintele rus Vladimir Putin, Marţi.

„Am impresia că, încet-încet, se instalează conştiinţa că, la un moment dat, se va ajunge la un acord neplăcut”, spune Luuk van Middelaar, directorul fondator al think tank-ului Brussels Institute for Geopolitics. „Trump doreşte în mod clar un acord. Ceea ce este foarte incomod pentru europeni este că el doreşte un acord în conformitate cu logica marilor puteri: «Noi suntem SUA, ei sunt Rusia, noi suntem marile puteri»”, arată analistul.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că europenii vor fi implicaţi în discuţiile privind rolul NATO şi al Uniunii Europene în orice acord de pace, dar diplomaţii europeni nu sunt prea liniştiţi de astfel de asigurări. Ei spun că aproape toate aspectele unui acord ar afecta Europa, de la potenţiale concesii teritoriale pînă la cooperarea economică dintre SUA şi Rusia.

Cea mai recentă iniţiativă a stîrnit noi îngrijorări în Europa cu privire la angajamentul SUA faţă de NATO, care variază de la umbrela nucleară la numeroase sisteme de arme şi zeci de mii de soldaţi.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat, săptămîna trecută, că europenii nu mai ştiu „în ce alianţe vor mai putea avea încredere în viitor şi care dintre ele vor fi durabile”.

În ciuda criticilor anterioare ale lui Trump la adresa NATO, acesta şi-a afirmat angajamentul faţă de Alianţă şi faţă de clauza de apărare reciprocă prevăzută de articolul 5, în luna Iunie, în schimbul promisiunii europenilor de a-şi creşte cheltuielile pentru apărare.

Însă intenția lui Rubio de a nu participa la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO de la Bruxelles din această săptămînă nu poate decît să alimenteze neliniştea europenilor, pe fondul temerilor că un membru estic al Alianţei ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei.

„Serviciile noastre de informații ne spun în mod categoric că Rusia păstrează cel puţin opţiunea unui război împotriva NATO, cel tîrziu pînă în 2029”, a avertizat săptămîna trecută ministrul german de Externe, Johann Wadephul.

Oficialii europeni spun că nu văd nici un semn că Putin ar dori să pună capăt invaziei Ucrainei, dar dacă o va face, se tem că orice acord care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei ar putea încuraja Rusia să atace din nou dincolo de graniţele sale.

Cu toate acestea, în prezent, pare probabil că orice acord de pace ar permite Moscovei să păstreze cel puţin controlul asupra teritoriului ucrainean pe care l-a cucerit cu forţa, indiferent dacă graniţele vor fi modificate oficial sau nu.

Administraţia Trump nu a respins nici pretențiile Rusiei asupra restului regiunii Donbas, pe care Moscova nu a reuşit să o cucerească după aproape patru ani de război.

Mai mult, Trump şi alţi oficiali americani au afirmat clar că văd mari oportunităţi pentru acorduri comerciale cu Moscova odată ce războiul se va termina.

Oficialii europeni se tem că încetarea izolării Rusiei de economia occidentală va oferi Moscovei miliarde de dolari pentru a-şi reconstitui armata. „Dacă Armata Rusiei este mare, dacă bugetul său militar este la fel de mare ca în prezent, va dori să-l folosească din nou”, a declarat Luni reporterilor şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.

Însă liderii europeni s-au străduit să exercite o influenţă puternică asupra oricărui acord de pace, chiar dacă Europa a acordat Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 180 de miliarde de euro de la invazia Rusiei în Februarie 2022.

UE are un mare atu de negociere sub forma activelor ruseşti îngheţate în Europa. Însă liderii UE nu au reuşit pînă acum să ajungă la un acord cu privire la o propunere de utilizare a activelor pentru a finanţa un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina, care ar menţine Kievul pe linia de plutire şi în luptă pentru următorii doi ani.

Pentru a încerca să demonstreze că pot exercita o putere reală, „Coaliţia de Voinţă” condusă de Franţa şi Marea Britanie s-a angajat să desfăşoare ”o forţă de asigurare” ca parte a garanţiilor de securitate postbelice pentru Ucraina.

Rusia a respins o astfel de forţă. Dar chiar dacă ar fi desfăşurată, aceasta ar avea o dimensiune modestă, destinată să întărească forţele Kievului, mai degrabă decît să protejeze Ucraina în sine, şi ar putea funcţiona numai cu sprijinul SUA.

„Europenii plătesc acum preţul pentru că nu au investit în capacităţi militare în ultimii ani”, a declarat Claudia Major, vice-președinte senior pentru securitate transatlantică la think tank-ul German Marshall Fund of the United States. „Europenii nu sunt la masa negocierilor pentru că, pentru a-l cita pe Trump, nu au atuurile necesare”, a spus ea, referindu-se la remarca jignitoare a liderului american la adresa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Februarie.