NATO ia în considerare o abordare „mai agresivă” în răspunsul la atacurile cibernetice, sabotajele şi încălcările spaţiului aerian din partea Rusiei, a declarat pentru Financial Times (FT) amiralul Giuseppe Cavo Dragone, preşedintele Comitetului militar al NATO.

„Studiem totul. În ceea ce privește spaţiul cibernetic, suntem oarecum reactivi. Ne gîndim să fim mai agresivi sau proactivi în loc să fim reactivi”, a declarat amiralul Dragone.

Europa a fost vizată de numeroase incidente care ţin de războiul hibrid – unele atribuite Rusiei, altele neclare – de la tăierea cablurilor în Marea Baltică pînă la atacuri cibernetice pe tot continentul.

Unii diplomaţi, în special din ţările Est-europene, au îndemnat Alianța NATO să nu mai fie doar reactivă şi să riposteze. O astfel de reacţie ar fi mai uşoară în cazul atacurilor cibernetice, unde multe ţări au capacităţi ofensive, dar ar fi mai dificilă în cazul sabotajelor sau al intruziunilor cu drone.

Dragone a explicat că o „lovitură preventivă” ar putea fi considerată în acest caz o „acţiune defensivă”, însă a adăugat: „Merge mai departe de modul nostru normal de gîndire şi comportament”.

„O opţiune ar putea fi să fim mai agresivi decît adversarul nostru. Problemele sunt cadrul juridic, cadrul jurisdicţional, cine va face acest lucru?”, a spus el.

NATO a avut succes cu misiunea Santinela Baltică, în cadrul căreia nave, avioane şi drone navale au patrulat Marea Baltică, împiedicînd repetarea numeroaselor incidente de tăiere a cablurilor, în 2023 şi 2024, de către nave legate de flota fantomă a Rusiei, formată pentru a eluda sancţiunile occidentale.

„De la începutul misiunii Santinela Baltică, nu s-a mai întîmplat nimic. Asta înseamnă că această măsură de descurajare funcţionează”, a subliniat Dragone.

„Dacă tot ce facem este să continuăm să reacţionăm, nu facem decît să invităm Rusia să continue să încerce, să ne facă rău. Mai ales cînd războiul hibrid este asimetric – costurile sunt mici pentru ei, dar mari pentru noi. Trebuie să încercăm să fim mai inventivi”, a pledat un diplomat baltic.

În ciuda succesului operaţiunii Santinela Baltică a NATO, există încă îngrijorări în cadrul Alianţei după ce un Tribunal finlandez a respins un proces împotriva echipajului navei Eagle S, o navă a flotei-fantomă care a tăiat mai multe cabluri subacvatice de electricitate şi date. Tribunalul a motivat că nava se afla în apele internaţionale cînd a avut loc presupusul sabotaj.

Întrebată dacă acest lucru le-a dat navelor ruseşti o „carte albă” de a acţiona în apele internaţionale, ministrul de Externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat pentru FT: „Da, şi asta este o problemă”. Ea a confirmat că este luată în considerare adoptarea unei atitudini „mai asertive”. „Pînă acum, nu cred că a fost nevoie de asta. De asemenea, ar trebui să facem un pas înapoi şi să analizăm cu adevărat ce urmăreşte agresorul. Atunci, probabil, nu ar trebui să mai fim isterici. Avem propriul nostru plan de acţiune şi ar trebui să avem încredere în el, deoarece este destul de robust”, a explicat Valtonen.

Amiralul Dragone recunoaşte că una dintre probleme este faptul că NATO şi membrii săi au „mult mai multe limite decît omologii ruşi, din cauza eticii, a legii, a jurisdicţiei. Este o problemă. Nu vreau să spun că este o poziţie perdantă, dar este o poziţie mai dificilă decît cea a omologilor noştri”, a declarat el pentru FT.

Şeful Comitetului militar al NATO a afirmat că testul crucial este descurajarea viitoarelor agresiuni. „Modul în care se realizează descurajarea – prin represalii, prin lovituri preventive – este ceva ce trebuie să analizăm în profunzime, deoarece în viitor ar putea exista şi mai multă presiune în acest sens”, a adăugat Dragone.