Eforturile lui Donald Trump de a asigura pacea în Ucraina nu trebuie să-l scape pe Vladimir Putin de răspunderea pentru crimele de război comise de forţele ruse, a avertizat comisarul UE pentru Justiţie, Michael McGrath, stabilind o nouă linie roşie pentru europeni într-un eventual acord de pace.

Într-un interviu acordat POLITICO, Michael McGrath, comisarul european pentru Justiţie şi Democraţie, a declarat că negociatorii trebuie să se asigure că eforturile pentru încetarea focului nu vor duce la scutirea Rusiei de urmărirea penală.

„Nu cred că istoria va judeca cu indulgenţă orice efort de a şterge cu buretele crimele Rusiei în Ucraina”, a spus McGrath. „Ei trebuie să răspundă pentru aceste crime şi aceasta va fi abordarea Uniunii Europene în toate aceste discuţii. „Dacă am face acest lucru, dacă am permite impunitatea pentru aceste crime, am semăna seminţele următoarei runde de agresiune şi a următoarei invazii”, a adăugat el. „Şi cred că aceasta ar fi o greșeală istorică de proporţii uriaşe”, a punctat comisarul.

Comentariile sale reflectă îngrijorările larg răspîndite în capitalele europene cu privire la faptul că planul iniţial al Americii pentru un acord includea promisiunea unei „amnistii totale pentru acţiunile comise în timpul războiului”, alături de planurile de reintegrare a Rusiei în economia mondială.

Eforturile echipei Trump de a-l reabilita pe şeful Kremlinului vin în ciuda condamnării internaţionale a Rusiei pentru presupuse crime, inclusiv pentru răpirea a 20.000 de copii ucraineni şi atacuri împotriva civililor la Bucea, Mariupol şi alte locuri.

Autorităţile ucrainene afirmă că au deschis anchete în peste 178.000 de cazuri de presupuse crime comise de Rusia de la începutul războiului. Luna trecută, o comisie a Naţiunilor Unite a constatat că autorităţile ruse au comis crime împotriva umanităţii prin atacuri cu drone asupra rezidenţilor ucraineni, precum şi crime de război prin transferul forţat şi deportarea civililor.

„Nu putem renunţa la drepturile victimelor agresiunii şi crimelor ruseşti”, a spus McGrath. „Milioane de vieţi au fost luate sau distruse, iar oamenii au fost îndepărtaţi cu forţa şi avem dovezi ample”, susţine comisarul pentru Justiţie şi Democraţie.

UE şi alte organizaţii au lucrat la înfiinţarea unui nou Tribunal special pentru crima de agresiune, cu scopul de a-i aduce pe liderii ruşi în faţa Justiţiei pentru invadarea pe scară largă a Ucrainei, care a început în Februarie 2022.

În Martie 2023, judecătorii Curţii Penale Internaţionale au emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, numindu-l „presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populaţiei (copii) din Ucraina”.

Dar Trump şi echipa sa au arătat pînă acum puţin interes în urmărirea penală a lui Putin. De fapt, preşedintele SUA l-a descris în mod constant pe omologul său rus în termeni pozitivi, vorbind adesea despre modul în care poate avea o „discuţie bună” cu Putin. Trump şi-a exprimat speranţa de a construi noi parteneriate economice şi energetice cu Rusia, iar cei doi au discutat chiar despre organizarea de meciuri de hochei pe gheaţă în Rusia şi SUA odată ce războiul se va termina, reaminteşte POLITICO.

Proiectul de plan de pace în 28 de puncte pe care echipa lui Trump l-a distribuit săptămîna trecută continuă în acelaşi spirit. Acesta prevede că „Rusia va fi reintegrată în economia globală” şi va fi invitată să se alăture din nou G8, grup din care a fost expulzată în 2014 în urma anexării Crimeei de către Moscova. „Statele Unite vor încheia un acord de cooperare economică pe termen lung pentru dezvoltarea reciprocă în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenţei artificiale, centrelor de date, proiectelor de extracţie a metalelor rare din Arctica şi altor oportunităţi corporative reciproc avantajoase”, se arată în document.

Planul de pace al SUA propune ridicarea treptată a sancţiunilor împotriva Rusiei, deşi liderii europeni au respins această idee, subliniind că decizia de a ridica sancţiunile UE le revine lor.

Cu toate acestea, nu toată lumea din Europa doreşte să menţină presiunea asupra Moscovei. Ungaria a blocat în repetate rînduri noi sancţiuni, în special asupra petrolului şi gazelor, care depinde de Rusia. Şi politicieni de rang înalt din Germania au lansat ideea ridicării sancţiunilor asupra conductei de gaz Nord Stream din Rusia.