O întîlnire planificată la Bruxelles între Zelenski şi delegația lui Trump care a fost la Moscova a fost anulată

O întîlnire planificată la Bruxelles între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi delegaţia americană care a fost în vizită la Vladimir Putin, care îl includea pe trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi pe ginerele lui Trump, Jared Kushner, a fost anulată. Citînd surse, corespondentul „Kyiv Post” la Washington DC, Alex Raufoglu, a scris pe X că „întîlnirea de la Bruxelles a fost anulată” şi a menţionat că preşedintele ucrainean, care Marţi a fost în Irlanda, se întoarce la Kiev. De asemenea, potrivit jurnalistului Kyiv Post, Witkoff şi Kushner se vor întoarce la Washington, în loc să-şi continue drumul spre Europa sau Kiev pentru discuţii suplimentare. El a adăugat că Kremlinul susţine că Witkoff şi Kushner „au promis” să zboare direct la Washington după discuţiile cu liderul rus Vladimir Putin la Moscova, o declaraţie neconfirmată de partea americană. La întîlnirea de la Moscova au participat Witkoff, Kushner, Putin şi consilieri de rang înalt ai Kremlinului. Motivul anulării întîlnirii de la Bruxelles dintre Zelenski şi delegația americană nu a fost încă dezvăluit.

Comisia Europeană oferă statelor membre două opțiuni pentru a acorda Ucrainei 90 de miliarde de euro în următorii doi ani

Comisia Europeană a prezentat, Miercuri, statelor membre ale UE două opţiuni pentru a acorda Ucrainei 90 de miliarde de euro în următorii doi ani: utilizarea activelor rusești înghețate sau împrumuturi financiare de pe pieţele internaţionale. Comisia Europeană a precizat că preferă un „împrumut de reparaţii” care să utilizeze activele statului rus îngheţate în Europa, însă Belgia, care deţine cea mai mare parte a acestor active, şi-a exprimat o serie de îngrijorări care, potrivit acesteia, nu au fost abordate în mod satisfăcător în propunerile făcute de Executivul european, scrie Reuters. „Propunem să acoperim două treimi din nevoile de finanţare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Este vorba de 90 de miliarde de euro. Restul va fi acoperit de partenerii internaţionali”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Deoarece presiunea este singurul limbaj la care Kremlinul răspunde, putem să o intensificăm”, a menţionat ea. „Trebuie să creștem preţul pentru agresiunea lui Vladimir Putin, iar propunerea de astăzi ne oferă mijloacele pentru a face acest lucru”, a punctat ea, citată de Reuters. Von der Leyen a spus că propunerea ia în considerare aproape toate preocupările ridicate de Belgia, a cărei instituţie financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, este principalul deţinător al activelor ruse. Propunerea ar acoperi acum şi alte instituţii financiare din UE care deţin astfel de active, a arătat von der Leyen. Cu cîteva ore înainte ca Comisia să prezinte propunerile sale juridice detaliate, ministrul belgian de Externe, Maxime Prevot, a declarat că acestea nu îndeplinesc cerinţele Belgiei.

Belgia a cerut ca alte ţări din UE să garanteze acoperirea tuturor costurilor juridice generate de eventualele procese intentate de Rusia împotriva folosirii activelor ei. De asemenea, Belgia doreşte ca acestea să garanteze că vor contribui la furnizarea rapidă a fondurilor necesare pentru a rambursa Rusia, în cazul în care o instanţă ar decide că Moscova trebuie să fie despăgubită. În al treilea rînd, Belgia a cerut ca şi alte ţări care deţin active ruseşti îngheţate să pună aceste fonduri la dispoziţia Ucrainei. Prevot a declarat că cerinţele Belgiei „nu sunt imposibil de rezolvat”, dar a afirmat că pînă în prezent a existat o lipsă de solidaritate din partea celorlalte ţări.

Peskov a declarat că Putin a acceptat unele propuneri ale SUA în legătură cu Ucraina, dar pe altele le consideră inacceptabile

Kremlinul a declarat că preşedintele Vladimir Putin a acceptat unele propuneri ale SUA menite să pună capăt războiului din Ucraina, în timp ce pe altele le-a respins, însă Rusia este gata să se întîlnească cu negociatorii americani de cîte ori va fi necesar pentru a ajunge la un acord, relatează Reuters. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut aceste declaraţii după ce discuţiile de la Moscova dintre Putin şi trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele acestuia, Jared Kushner, s-au prelungit pînă în primele ore ale dimineții de Miercuri. Un consilier al Kremlinului a anunţat ulterior că „nu s-a ajuns încă la un compromis”. Întrebat dacă ar fi corect să se spună că Putin a respins propunerile SUA, Peskov a răspuns că nu. „Ieri a avut loc pentru prima dată un schimb direct de opinii”, a declarat Peskov. „Unele lucruri au fost acceptate, altele au fost considerate inacceptabile. Acesta este un proces normal de lucru pentru a ajunge la un compromis”, a comentat purtătorul de cuvînt. Peskov a avut grijă să menţioneze că Rusia îi este recunoscătoare lui Trump pentru eforturile sale de mediere, dar a repetat că Kremlinul nu va comenta tot timpul negocierile cu Statele Unite, deoarece publicitatea nu ar fi constructivă. „În prezent, se lucrează la nivel de experţi”, a punctat Peskov. „La nivel de experți, ar trebui să se obţină anumite rezultate, care vor sta apoi la baza contactelor la cel mai înalt nivel”, a explicat purtătorul de cuvînt al lui Putin. Separat, Miercuri, Peskov a răspuns şi la decizia blocului european de a închide robinetul energiei ruseşti, afirmînd că aceasta „nu va face decît să accelereze procesul care a avut loc în ultimii ani, prin care economia europeană şi-a pierdut potenţialul de lider”.

Donald Trump a spus că somalezii sunt „gunoaie” şi că ţara lor „pute” şi „nu e bună de nimic”

După ce şi-a anunţat intenţia de a suspenda definitiv imigraţia din toate ţările din lumea a treia, preşedintele american Donald Trump a avut, Marţi, un discurs violent şi controversat, cu accente xenofobe, împotriva Somaliei. El i-a numit pe imigranţii somalezi „gunoaie” şi a spus că ar trebui trimişi înapoi acasă, într-o tiradă care a venit în contextul în care Administraţia sa a intensificat măsurile de combatere a imigraţiei ilegale a somalezilor fără documente în Minnesota, scrie The Guardian. Într-o tiradă xenofobă, Trump s-a luat de somalezi şi de Ilhan Omar, reprezentanta democrată din Congres care provine din Somalia, dar care are cetățenie americană şi este foarte critică la adresa Guvernului american. Trump a mai spus că Somalia „pute” şi „nu este bună de nimic”. „Ei nu contribuie cu nimic. Nu-i vreau în ţara noastră, voi fi sincer cu voi”, a spus el, referindu-se la imigranţii somalezi. El a numit-o pe Omar „gunoi” şi a avertizat: „Vom merge pe un drum greşit dacă vom continua să primim gunoaie în ţara noastră”.

„Aceştia sunt oameni care nu fac altceva decît să se plîngă”, a spus Trump. „Se plîng, iar din locul de unde vin nu au nimic. Cînd vin din Iad şi se plîng şi nu fac altceva decît să se plîngă, nu îi vrem în ţara noastră. Să se întoarcă de unde au venit şi să-şi rezolve problema”, a continuat şeful Casei Albe. Donald Trump şi-a anunţat, săptămîna trecută, intenţia de a suspenda definitiv imigraţia din toate ţările din lumea a treia, după atacul unui refugiat afgan asupra a doi membri ai Gărzii Naţionale, la Washington. Guvernul american a impus deja în Iunie, anul trecut, interdicţii de intrare în Statele Unite sau restricţii de vize pentru cetăţenii din 19 ţări, printre care Somalia. Ţară din Cornul Africii, unde, potrivit ONU, 70% din populaţie trăieşte într-o „sărăcie multidimensională”, Somalia a căzut în anii 1990 într-un război civil care a dus la prăbuşirea statului.

Armata Israelului va deschide punctul de trecere de la Rafah pentru ca locuitorii din Gaza să plece în Egipt

Punctul de trecere de la Rafah se va deschide în următoarele zile pentru a permite locuitorilor din Gaza să treacă în Egipt, a anunţat miercuri COGAT, braţul militar israelian care supraveghează fluxurile de ajutoare, informează AFP şi Reuters. „În conformitate cu acordul de încetare a focului şi cu o directivă la nivel politic, punctul de trecere Rafah se va deschide în următoarele zile exclusiv pentru ieșirea locuitorilor din Fîşia Gaza către Egipt”, a anunţat COGAT, organismul din cadrul Ministerului israelian al Apărării care supervizează activitățile civile în Teritoriile Palestiniene. Această măsură era prevăzută în planul de pace american pentru Gaza. Decizia, care are aprobarea de securitate din partea Israelului, va fi implementată în coordonare cu Egiptul şi sub supravegherea misiunii Uniunii Europene, similar cu mecanismul care a funcţionat în Ianuarie 2025, a precizat COGAT. Israelul condiţionase anterior redeschiderea punctului de trecere Rafah între Fîşia Gaza şi Egipt, crucial pentru intrarea ajutoarelor umanitare în teritoriul palestinian devastat, de predarea tuturor ostaticilor morţi. Acest punct de trecere, a cărui deschidere este solicitată de comunitatea umanitară, fusese închis de autoritățile israeliene.

Acord european pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești pînă în 2027

Consiliul European a anunţat că a ajuns la un acord cu Parlamentul European pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia pînă în 2027, ca parte a eforturilor de a pune capăt dependenţei de energia rusă. Acordul va include o interdicţie treptată şi obligatorie din punct de vedere legal în ceea ce priveşte importurile din Rusia de gaze naturale lichefiate (GNL) şi de gaze naturale prin conducte, cu o interdicţie totală începînd cu sfîrşitul anului 2026 şi, respectiv, Toamna anului 2027. În Octombrie, 12% din importurile de gaze naturale ale UE erau din Rusia, în scădere faţă de cele 45 de procente înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Ungaria, Franţa şi Belgia sunt printre ţările care încă primesc gaze naturale din Rusia, menţionează Reuters. Acordul la care s-a ajuns este un compromis între Parlamentul European, care dorea o interdicţie mai rapidă, şi statele membre, care doreau să acorde mai mult timp, notează AFP. În ceea ce priveşte conductele de gaze, interdicţia contractelor pe termen lung, cele mai sensibile deoarece uneori au o durată de zeci de ani, va intra în vigoare la 30 Septembrie 2027, cu condiţia ca stocurile să fie suficiente, şi se va aplica cel tîrziu de la 1 Noiembrie 2027.

În ceea ce priveşte gazul natural lichefiat (GNL), interdicţia privind contractele pe termen lung se va aplica începînd cu 1 Ianuarie 2027, în conformitate cu anunţurile preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referitoare la sancţionarea Rusiei. Pentru contractele pe termen scurt, interdicţia se va aplica începînd cu 25 Aprilie 2026 pentru gazul natural lichefiat şi cu 17 Iunie 2026 pentru gazul transportat prin conducte.

SUA au anulat toate cererile de imigrare din 19 ţări non-europene

Administraţia Trump a anunţat că a suspendat toate cererile de imigrare, inclusiv procesarea cărţilor verzi şi a cetăţeniei americane, depuse de imigranţi din 19 ţări non-europene, invocînd motive de securitate naţională şi siguranţă publică, transmite Reuters. Suspendarea se aplică persoanelor din 19 ţări care erau deja supuse unei interdicţii parţiale de călătorie în luna Iunie, impunînd restricţii suplimentare asupra imigraţiei, o caracteristică esenţială a platformei politice a preşedintelui american Donald Trump. Memorandumul oficial care prezintă noua politică menţionează atacul asupra membrilor Gărzii Naţionale a SUA din Washington de săptămîna trecută, în care un afgan a fost arestat ca suspect. Un membru al Gărzii Naţionale a fost ucis şi altul a fost rănit grav în timpul împuşcăturilor. Lista ţărilor vizate în memorandumul include Afganistan, Birmania, Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen, care au fost supuse celor mai severe restricţii de imigrare în Iunie, inclusiv suspendarea completă a intrărilor, cu cîteva excepţii. Alte ţări de pe lista celor 19 ţări, care au fost supuse restricţiilor parţiale în Iunie, sunt Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan şi Venezuela.

Lituania a decis să accepte jumătate dintre migranții relocați de UE

Guvernul lituanian a decis că va accepta jumătate dintre migranții repartizați țării în cadrul mecanismului de solidaritate al Uniunii Europene pe anul viitor, iar pentru partea rămasă din cotă va plăti o contribuție financiară, a transmis Baltic News Service (BNS), citat de Xinhua. ”Propunem un model proporțional care demonstrează solidaritatea Lituaniei ca stat membru al UE, arătînd astfel recunoștință pentru ajutorul pe care l-am primit atunci cînd ne-am confruntat cu fluxuri mari de migrație instrumentalizată”, a declarat ministrul de Interne Vladislav Kondratovic, în cadrul unei ședințe a Guvernului de la Vilnius. Lituania va începe să îndeplinească acest angajament din Iunie 2026. În conformitate cu Pactul privind migrația și azilul adoptat în Mai 2024, Lituania are obligația de a primi în fiecare an aproximativ 158 de migranți care sosesc în UE sau de a vărsa o contribuție financiară în valoare de 3,28 milioane de euro (3,8 milioane de dolari). În luna Octombrie, Departamentul pentru Migrație de la Vilnius a comunicat că peste 211.000 de cetățeni străini cu permise de ședere valabile erau înregistrați în Lituania. 

Comisia Europeană propune utilizarea activelor rusești înghețate și împrumuturile UE pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei

Comisia Europeană a propus Miercuri două soluții pentru a răspunde nevoilor de finanțare ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027: împrumuturile UE și un împrumut pentru reparații, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Împrumuturile UE s-ar baza pe bugetul UE (marja de manevră) în timp ce împrumutul pentru reparații ar împuternici Comisia să împrumute solduri de numerar de la instituțiile financiare din UE care dețin active imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Aceste două soluții sunt susținute de un set cuprinzător de cinci propuneri legislative, inclusiv o interdicție referitoare la transferul activelor rusești deținute în mare parte în Belgia înapoi în Rusia. De asemenea, propunerile includ garanții pentru împrumutul pentru reparații, menite să protejeze membrii UE și instituțiile financiare de posibile măsuri de represalii, precum și o propunere de modificare care să permită utilizarea bugetului UE pentru a susține un împrumut acordat Ucrainei. Comisia este pregătită să sprijine Parlamentul European și Consiliul în realizarea de progrese rapide. Următorul Consiliu European din 18-19 Decembrie ar trebui să urmărească obținerea unui angajament clar cu privire la calea de urmat.