Începînd de Luni, NATO va efectua cele mai ample exerciţii aeriene

NATO va efectua săptămîna viitoare ample antrenamente aeriene, coordonate de Germania, în ceea ce va fi cel mai mare exerciţiu de acest gen din istoria NATO şi o demonstraţie a „unităţii şi puterii” Alianţei, transmit EFE şi AFP, citînd responsabili americani şi germani, potrivit agerpres. 

În cadrul unei conferinţe de presă, ambasadoarea SUA în Germania, Amy Gutmann, a subliniat că cel mai puternic mesaj al exerciţiilor Air Defender 2023, la care vor participa peste 250 de avioane militare şi aproape 10.000 de soldaţi, este că ”unitatea şi puterea Alianţei sunt esenţiale”.

Exerciţiul „Air Defender 23” se va desfăşura zece zile, începînd de Luni, şi va reuni 25 de ţări membre şi partenere ale NATO, notează AFP.

Exerciţiul va fi de natură pur defensivă, dar va avea şi scopul de a trimite un mesaj, în special Rusiei, a explicat presei ambasadoarea Amy Gutmann.

„Aş fi foarte surprinsă ca un lider mondial să nu ia notă de ceea ce arată aceasta în termenii spiritului acestei alianţe, ceea ce semnifică forţa acestei alianţe, şi aceasta îl include pe preşedintele rus, s-a pronunţat ea.

Totodată, ea a subliniat că, „în 2023, prevenirea prin pregătire este mai esenţială ca oricînd”, iar Air Defender 2023 este tocmai o demonstraţie a agilităţii şi vitezei cu care forţa aliată a NATO poate răspunde în cadrul apărării colective.

Exerciţiul va cuprinde antrenamente operaţionale şi tactice, în principal în Germania, dar şi în Republica Cehă, Estonia şi Letonia.

Tadjikistanul refuză o alianţă economică condusă de Moscova

Tadjikistanul, aliat al Rusiei, a declarat Miercuri că nu intenţionează să se ralieze unei alianţe economice conduse de Moscova, care caută să-şi întărească în Asia Centrală influenţa deja contestată, în special după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, informează AFP, potrivit agerpres. 

„Aderarea Tadjikistanului la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) nu este pe ordinea de zi”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe tadjic, Şohin Samadi, pentru AFP.

Această declaraţie intervine după o vizită de două zile în Tadjikistan a ministrului de Externe rus Serghei Lavrov.

Lavrov a declarat Luni că „speră că Tadjikistanul îşi va da el însuşi seama în curînd de avantajele unei aderări la UEE”. El a făcut această declaraţie în timpul unui discurs susţinut în Capitala tadjică Duşanbe, adresat soldaţilor de la baza militară rusă 201, cea mai mare staţionată de Rusia în străinătate.

Uniunea Economică Eurasiatică este o alianţă economică ce reuneşte cinci foste republici sovietice: Rusia, Kazahstan, Belarus, Armenia, Kîrgîzstan.

„Problema colaborării Tadjikistanului cu UEE nu a fost abordată în timpul discuţiei dintre Lavrov şi Preşedintele Tadjikistanului” Emomali Rahmon, şi „nici în timpul negocierilor între cele două Ministere” ale Afacerilor Externe, a adăugat purtătorul de cuvînt al Ministerului tadjic.

El a precizat că cele două părţi au discutat despre intensificarea cooperării în diferite domenii..

Tadjikistanul este deja membru în alte organizaţii politice, economice şi militare din care face parte şi Rusia, printre care Comunitatea Statelor Independente (CSI), Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (OCS) şi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Autoritățile germane au anunțat destructurarea unei reţele care introducea ilegal migranţi în Germania şi România

Poliţia germană a anunţat destructurarea unei reţele internaţionale de imigraţie ilegală, suspectată că a introdus migranți în Germania şi România ”în condiţii inumane”, transmite AFP, scrie Agerpres.

Şase membri prezumtivi ai reţelei au fost arestaţi Miercuri în Germania, România şi Bulgaria în cursul acestei operaţiuni, a precizat Poliţia Federală într-un comunicat.

”Aceste operaţiuni au permis destructurarea unei reţele internaţionale de traficanţi, responsabilă, între altele, de treceri clandestine în condiţii inumane”, adaugă Poliţia germană.

Reţeaua este suspectată că ”a introdus peste 560 de migranţi pe teritoriul german şi peste 300 în România”.

Investigaţiile cu privire la reţea au început în urma diferitelor mărturii strînse de la cetăţeni turci şi sirieni în regiunile frontaliere ale Austriei, Cehiei şi Poloniei.

Migranţii ar fi fost aduşi în Germania pe ”ruta Balcanilor”, iar membrii reţelei ar fi utilizat camioane în care îi obligau pe migranţi să rămînă ascunşi ”în condiţii inumane timp de mai multe zile”, înghesuiţi cu încărcătura.

Aproape 200 de poliţişti au participat la operaţiune, dintre care 130 doar în Germania.

După un aflux masiv în 2015-2016, Germania a cunoscut anul trecut o nouă creştere a numărului de solicitanţi de azil, care a pus la încercare capacităţile de primire ale Primăriilor locale.

Luna trecută, Guvernul cancelarului Olaf Scholz a adoptat măsuri mai stricte, vizînd mai ales facilitarea expulzării persoanelor cărora li s-a respins cererea de azil.

În urma unor acuzaţii de tortură, cinci poliţişti italieni au fost plasaţi în arest la domiciliu

Cinci poliţişti din Verona, în Nord-Estul Italiei, au fost plasaţi sub arest la domiciliu, suspectaţi de torturarea unor persoane reţinute – în principal migranţi –, scrie presa italiană, relatează AFP.

Cotidianul La Stampa dezvăluie că un inspector şi patru agenţi sunt acuzaţi de lovirea şi insultarea unor persoane arestate în diverse intervenţii, iar aproximativ 12 colegi de-ai lor sunt anchetaţi, suspectaţi de faptul că nu le-au oprit acţiunile.

Cotidianul citează un fost deţinut – un român, Nicolae Daju – care povesteşte că aceşti poliţişti l-au obligat să urineze într-un colţ al celulei, în sediul Prefecturii Poliţiei din Verona, pentru că nu au vrut să-l ducă la toaletă, iar apoi l-au bătut şi l-au tîrît în acel colţ pentru a şterge urina cu corpul său.

”În cazul în care aceste fapte se confirmă, sunt de o gravitate uriaşă”, a declarat ministrul italian de Interne Matteo Piantedosi.

Un asemenea comportament ”aduce atingere demnităţii victimelor, dar şi onoarei şi reputaţiei poliţiştilor cinstiţi”, a subliniat el.

O braziliancă transsexuală a depus plîngere, în urmă cu o săptămînă, la Milano, tot în Nordul Italiei, împotriva unor poliţişti, după ce au bătut-o.

În înregistrare apar trei agenţi care o încercuiesc pe această femei în vîrstă de 41 de ani, o lovesc în cap şi la coaste cu bastoane şi o stropesc pe faţă de gaz iritant, în timp ce ea este aşezată în stradă, cu mîinile ridicate.

Ucraina este nemulțumită de decizia UE de prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale

Ministerul ucrainean al Agriculturii a calificat Miercuri drept „neadecvată” decizia Comisiei Europene de prelungi, pînă pe data de 15 Septembrie, restricţiile pentru importurile de cereale din Ucraina în anumite state membre UE, transmite Reuters, potrivit agerpres. 

Executivul comunitar a decis Luni că restricţiile pentru importurile de grîu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui din Ucraina în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia se prelungesc pînă pe data 15 Septembrie.

„Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Ucraina consideră drept neadecvată decizia Comisiei Europene de a prelungi restricţiile la importurile de produse agricole ucrainene pînă la data de 15 Septembrie”, a anunţat instituţia într-un comunicat de presă în care îşi exprimă speranţa că nu va exista o nouă prelungire.

În luna Iunie 2012, UE a liberalizat, pentru o perioadă iniţială de 12 luni, toate importurile din Ucraina, în ideea de a ajuta autorităţile de la Kiev să contracareze invazia rusească. Luna trecută, Executivul comunitar a decis să prelungească, pentru încă un an, eliminarea tarifelor vamale pentru importurile din Ucraina.

Însă Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia s-au plîns că, odată cu eliminarea tarifelor vamale, au crescut exploziv importurile de cereale ieftine din Ucraina, astfel că producţia locală a devenit neprofitabilă. Toate aceste importuri au distorsionat pieţele ţărilor Est-europene şi le-au provocat agricultorilor pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisia Europeană.

Serviciul european Copernicus a anunțat că oceanele s-au confruntat cea mai caldă lună Mai înregistrată vreodată

Suprafaţa oceanelor a înregistrat cea mai caldă lună Mai înregistrată vreodată, anunţă serviciul european Copernicus.

”Temperaturile la suprafaţa oceanelor ating niveluri-record, iar datele arată că temperatura medie a tuturor mărilor pe care nu există gheaţă, în Mai 2023, este mai mare decît în orice altă lună Mai”, anunţă, într-un comunicat, adjuncta directorului serviciului european Copernicus privind modificări climatice (C3S), Samantha Burgess.

Serviciul se bazează pe analize pe calculator generate pe baza a miliarde de măsurători provenind de la sateliţi, dar şi de la nave, avioane şi staţii meteorologice din întreaga lume.

Unele date folosite de către Copernicus sunt din 1950.

În ceea ce priveşte temperaturile de pe întregul glob, luna Mai a fost a doua cea mai caldă înregistrată vreodată.

”Mai 2023 a fost a doua cea mai cladă la nivel mondial, iar un semnal El Niño continuă să apară în Pacificul Ecuatorial”, declară Samantha Burgess.

El Niño este un fenomen climatic natural, asociat în general unei creşteri a temperaturii şi o secetă accentuată în anumite părţi ale lumii şi ploi puternice în altele.

El a avut loc ultima oară în 2018-2019 şi a condus la un episod deosebit de lung, de aproape trei ani, al La Niña, care provoacă efecte inverse şi o scădere a temperaturii.

La începutul lui Mai, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) estima că există o probabilitate de 60% ca El Niño să se dezvolte pînă la sfîrşitul lui Iulie şi de 80% pînă la sfîrşitul lui Septembrie.

Un turc în vîrstă de 16 ani a fost încarcerat pentru că i-a desenat lui Erdogan o mustaţă ca a lui Hitler

Un adolescent turc, în vîrstă de 16 ani, a fost arestat şi încarcerat în Turcia, din cauză că i-a desenat o mustaţă Preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan pe unul dintre afişele de campanie, scrie presa turcă, relatează AFP.

Mai multe publicaţii apropiate opoziţiei, precum cotidienele BirGun şi Cumhuriyet şi postul privat de Halk TV, scriu că acest licean din Mersin, o localitate situată pe coasta de Sud-Est, a fost acuzat de faptul că i-a ”desenat cu pixul o mustaţă ca a lui Hitler lui Erdogan şi a scris comentarii insultătoare pe un afiş lipit în apropierea locuinţei sale”.

El a fost identificat cu ajutorul unor camere de supraveghere, scrie presa.

Minorul a fost arestat la domiciliul părinţilor şi interogat de către Brigada pentru Minori, unde a ”recunoscut că a desenat mustaţa, dar a negat comentariile”.

Trimis în faţa unui procuror, el a fost inculpat imediat de ”insultarea Preşedintelui” şi a fost încarcerat la Centrul pentru Minori al Închisorii Tarsus, potrivit Halk TV.

Recep Tayyip Erdogan, care se află la putere de 20 de ani, a fost reales la 28 Mai Preşedinte, cu 52% dintre voturile exprimate, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, într-un nou mandat de cinci ani.

”Insultarea Preşedintelui” este una dintre cele mai frecvente inculpări în Turcia, unde a fost pronunţată de 16.753 de ori în 2022, potrivit Ministerului turc al Justiţiei.

Vaccinul împotriva virusului respirator sinciţial a fost autorizat de către Comisia Europeană

Gigantul farmaceutic britanic GSK a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru punerea pe piaţă a vaccinului său Arexvy împotriva virusului respirator sinciţial (VRS), care provoacă bronşiolită şi pneumonie, relatează AFP, potrivit agerpres.

Autorizaţia este acordată pentru persoanele de peste 60 de ani, a precizat GSK în comunicatul său. UE calcă astfel pe urmele Statelor Unite, care au aprobat luna trecută comercializarea acestui vaccin, tot pentru persoanele în vîrstă.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a dat un aviz favorabil luna trecută, însă decizia finală a Comisiei Europene era încă aşteptată.

„Este pentru prima dată cînd un vaccin împotriva VRS primeşte autorizaţia de punere pe piaţă în Europa”, notează GSK, iar vaccinările vor începe înainte de Toamnă.

Virusul generează „peste 270.000 de spitalizări şi circa 20.000 de decese în timpul internărilor în rîndul vîrstnicilor din Europa în fiecare an”, precizează GSK.

Virusul respirator sinciţial (VRS) este un virus foarte răspîndit şi foarte contagios, care provoacă bronşiolita (infecţia căilor respiratorii inferioare) la copiii mici în sezonul rece, dar care afectează şi adulţii şi poate fi periculos pentru vîrstnici atunci cînd degenerează într-o infecţie respiratorie (bronşiolită sau pneumonie).

Austria cere să se pună capăt "ruletei ruseşti cu siguranţa centralelor nucleare ucrainene”

Guvernul austriac a cerut, Miercuri, să se pună capăt "ruletei ruseşti cu siguranţa centralelor nucleare ucrainene” şi a anunţat că va sprijini cu 1 milion de euro misiunile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) în Ucraina, atacată de Rusia, pentru a asigura securitatea centralelor nucleare ale acestei ţări, potrivit EFE.
"Centralele nucleare într-o zonă de război se află întotdeauna într-un pericol deosebit", subliniază, într-un comunicat comun, ministrul austriac de Externe, conservatorul Alexander Schallenberg, şi titulara de la Protecţia mediului, ecologista Leonore Gewessler.

În comunicat se subliniază că, încă de la început, "acţiunile nesăbuite ale Rusiei în imediata apropiere a centralei nucleare din Zaporojie, aflată sub control rusesc din Martie 2022, pun în pericol securitatea nucleară şi reprezintă o ameninţare reală pentru Europa”.

Guvernul austriac consideră că prezenţa experţilor AIEA la toate centralele nucleare din Ucraina este esenţială pentru a avea informaţii despre situaţia de la faţa locului şi pentru a evita, pe cît posibil, luptele în apropierea acestor instalaţii.

În calitate de ţară unde îşi are sediul AIEA, Austria, care nu are centrale nucleare, va sprijini această prezenţă în Ucraina cu o contribuţie de 1 milion de euro.

În comunicat, Schallenberg remarcă faptul că spargerea barajului de la Kahovka (în noaptea de Luni spre Marţi) şi posibilul său impact asupra alimentării cu apă de răcire a centralei din Zaporojie "demonstrează în mod impresionant importanţa vigilenţei experţilor internaţionali”.

În special, situaţia de la uzina din Zaporojie (Sud-Estul Ucrainei), controlată de Rusia, reprezintă o "mare îngrijorare" pentru Viena. "Ruleta rusească cu siguranţa centralelor nucleare ucrainene trebuie să înceteze imediat", subliniază şeful diplomaţiei austriece în documentul citat.

Directorul general al AIEA, argentinianul Rafael Grossi, a anunţat miercuri pe Twitter că se va deplasa săptămîna viitoare la centrala din Zaporojie pentru a superviza personal rotaţia experţilor desfăşuraţi acolo, care vor fi înlocuiţi de o echipă "întărită". Aceşti experţi au asigurat Marţi că, în pofida scăderii grave a nivelului apei în urma distrugerii barajului de la Kahovka, nu există deocamdată un "risc imediat" pentru securitatea centralei. (AGERPRES)

Anul trecut, numărul persoanelor ucise în conflicte a crescut cu aproape 100%

Numărul oamenilor ucişi în războaie şi conflicte aproape s-a dublat anul trecut, astfel încît s-a ajuns la cel mai ridicat număr de la genocidul din Rwanda din 1994, afirmă un grup de cercetare suedez, într-un raport citat de dpa.

Cel puţin 237.000 de oameni au fost ucişi în 2022 în conflicte militare, au consemnat cercetătorii din cadrul Programului de date privind conflictele (UCDP) al Universităţii suedeze Uppsala. Această cifră reprezintă o creştere de 97% faţă de 2021. Şi numărul conflictelor active din lume a rămas la acelaşi nivel istoric ridicat.

Dacă în Yemen şi Afganistan s-a înregistrat o dezescaladare notabilă, situaţiile din Etiopia şi Ucraina în special s-au înrăutăţit grav, a explicat analistul Shawn Davies. Doar aceste două războaie au dus la cel puţin 180.000 de decese asociate cu luptele, cifră care probabil va creşte semnificativ pe măsura clarificării informaţiilor.

Rusia a lansat o amplă invazie în Ucraina în urmă cu circa 15 luni, în timp ce în Etiopia un război civil între militanţii Frontului popular de eliberare din Tigray şi Guvern, izbucnit la sfîrşitul lui 2020, s-a încheiat în Noiembrie anul trecut cu un armistiţiu şi negocieri de pace.

Deşi cei mai mulţi consideră că războiul din Ucraina a fost cel mai sîngeros conflict din 2022, de fapt numărul oamenilor ucişi în Etiopia a fost mai mare, a notat Davies.
Institutul de cercetări pentru pace de la Oslo a indicat, la rîndul său, pe baza datelor UCDP, că în Etiopia au fost ucişi în 2022 peste 100.000 de oameni, iar în Ucraina peste 81.000. Concluziile cercetătorilor urmează să fie publicate în numărul din Iulie al Jurnalului de cercetări pentru pace. (AGERPRES)