Guvernul Ucrainei l-a suspendat din funcție pe ministrul Justiției pentru o anchetă de corupţie în domeniul energiei

Guvernul ucrainean l-a suspendat din funcție pe ministrul Justiției Gherman Galuşcenko (foto), a anunțat Miercuri premierul Iulia Svîrîdenko, în cadrul unei anchete de corupţie în sectorul energiei, relatează Reuters, potrivit News.ro. Autoritățile ucrainene au inculpat şapte persoane în cadrul unui dosar de presupusă mită, în sumă de 100 de milioane de dolari, implicînd oficiali de rang înalt în sectorul energiei, care a înfuriat publicul şi a atras atenţia asupra luptei împotriva corupţiei a Kievului. Galiuşceno, care ocupa anterior postul de ministru al Energiei, era vizat de o anchetă, a anunţat Marţi Ministerul Justiţiei. Ministerul nu a precizat dacă ceastă anchetă are legătură cu dosarul de corupţie în sectorul energiei anchetat de către Biroul Naţional ucrainean de luptă împotriva corupţiei. Galuşcenko a aprobat decizia Guvernului. El a anunţat într-o postare pe Facebook că ”suspendarea pe durata anchetei este o măsură civilizată şi adecvată”. Acuzaţii de mită în sectorul energiei sunt deosebit de sensibile pentru marele public, care este afectat de întreruperi îndelungate zilnice în mare parte a ţării, înainte de sosirea Iernii, în timp ce ţara luptă să respingă atacuri masive ruse împotriva infrastructurilor ucrainene.

În 2024, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia și România au avut cele mai mici salarii medii anuale ajustate din UE

Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din Uniunea Europeană a fost anul trecut de 39.800 euro, reflectînd o creștere de 5,2% față de nivelul din 2023, de 37.800 euro, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În rîndul statelor membre UE, cel mai scăzut nivel al salariului mediu anual ajustat cu normă întreagă a fost în Bulgaria (15.400 euro), Grecia (18.000 euro), Ungaria (18.500 euro), Slovacia (20.287 euro) și România (21.108 euro, de la 18.093 euro în 2023), iar cel mai ridicat în Luxemburg (83.000 euro), Danemarca (71.600 euro) și Irlanda (61.100 euro).

Donald Trump i-a cerut preşedintelui israelian să-l grațieze pe Netanyahu

Preşedintele american Donald Trump i-a scris omologului său israelian Isaac Herzog pentru a-i cere să-l graţieze pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, inculpat în Israel în mai multe dosare de corupţie,  anunţat Miercuri Preşedinţia israeliană. Isaac ”Herzog a primit în această (Miercuri) dimineaţa o scrisoare de la preşedintele american Donald Trump, în care-i cere să se gîndească să-i acorde o graţiere lui Benjamin Netanyahu”, anunţă în comunicat Preşedinţia israeliană. ”Orice persoană care doreşte să obţină o graţiere prezidenţială trebuie să prezinte o cerere oficială în acest sens”, subliniază Preşedinţia. Benjamin Netanyahu este inculpat în Israel în mai multe dosare de corupţie. El este audiat cu regularitate în cel puţin trei proceduri judiciare. La 13 Octombrie, Donald Trump sugera, într-un discurs în Parlamentul israelian (Knesset), în timpul unui turneu în Orientul Mijlociu, ca Benjamin Netanyahu să fie graţiat.

Negocieri în UE pentru ca Italia, Spania, Grecia şi Ciprul să beneficieze de solidaritate în repartizarea a 30.000 de migranţi

Comisia Europeană (CE) anunţă că Italia, Spania, Grecia şi Ciprul urmează să primească un ajutor, în baza Mecanismului Solidarităţii, implementat în 2024 de către statele membre ale Uniunii Europene (UE), în vederea unei repartizări în alte state membre ale UE a cel puţin 30.000 de solicitanţi de azil şi a unei relaxări, astfel, a presiunii migraţiei asupra acestor ţări, relatează AFP, potrivit News.ro. Acest anunţ urmează să deschidă negocieri delicate între cele 27 de state membre UE, dintre care multe sunt reticente faţă de ideea de a primi migranţi. UE a adoptat în 2024 o reformă a politicii europene privind migraţia şi azilul, care urmează să intre în vigoare în curînd. Elementul-cheie al acestei noi politici este un nou sistem european de solidaritate menit să ajute ţările mediteraneene, despre care Bruxellesul afirmă că sunt supuse presiunii migraţiei. Celelalte state membre urmează fie să găzduiască o parte a solicitanţilor de azil provenind din aceste ţări, fie să le plătească un ajutor financiar în valoare de 20.000 de euro pe migrant. Statele membre au încercat să influențeze decizia Comisiei Europene, întîrziind anunţarea acesteia cu o lună. ”Grecia şi Ciprul sunt supuse unei presiuni puternice a migraţiei din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în anul care a trecut”, a anunţat, într-un comunicat, Comisia. ”Spania şi Italia sunt supuse, de asemenea, unei presiuni puternice a migraţiei, din cauza unui număr disproporționat al sosirilor în urma unor operaţiuni de salvare şi de căutare pe mare în aceeaşi perioadă”, a adăugat ea. Acest anunţ urmează să fie fie baza unor negocieri între Cei 27 cu privire la un număr - suplimentar - de solicitanţi de azil pe care fiecare dintre ei este dispus să-l primească sau cu privire la suma ajutorului financiar pe care este pregătit să-l ofere. Unele ţări au anunţat deja că nu vor primi nici o persoană în cadrul acestui dispozitiv şi că se vor limita să plătească bani. Cel puţin 30.000 de migranţi urmează să fie ”mutaţi” în fiecare an, în cadrul noului sistem. Numărul definitiv rămîne să fie stabilit, iar o decizie cu privire la cine și unde va fi mutat urmează să fie luată pînă la sfîrşitul lui Decembrie.

Moscova cere SUA și UE să acorde atenție corupției din Ucraina

Kremlinul a făcut Miercuri apel către Statele Unite și către țările europene să acorde atenție corupției autorităților ucrainene, după ce o presupusă schemă de percepere de comisioane a fost dezvăluită Luni de anchetatori la Kiev, informează EFE, potrivit Agerpres. ”Capitalele europene și, de asemenea, Statele Unite, bănuim, au acordat atenție acestui lucru. Este vorba despre țări care sunt donatori activi ai regimului de la Kiev”, a comentat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al președintelui rus, în conferința sa de presă telefonică zilnică. Peskov a adăugat că ”aceste țări, desigur, încep să conștientizeze tot mai mult că o mare parte din banii colectați de la contribuabili sunt furați de regimul de la Kiev”. ”Acest lucru este foarte evident și tot mai mulți oameni sunt conștienți de el”, a insistat purtătorul de cuvînt al președintelui rus.

Comitet Comun în vederea elaborării unei Constituţii a Palestinei

Planurile de anexare ”parţială sau totală” a Cisiordaniei de către Israel, inclusiv printr-o colonizare ”de facto”, ”constituie o linie roşie împotriva încălcării căreia vom reacţiona puternic împreună cu partenerii noştri europeni, dacă sunt puse în acţiune”, i-a dat preşedintele francez Emmanuel Macron asigurări, într-o întîlnire la Palatul Élysée, omologului său palestinian Mahmoud Abbas, relatează AFP, scrie News.ro. ”Violenţa coloniştilor şi accelerarea planurilor de colonizare ating noi recorduri care ameninţă stabilitatea Cisiordaniei şi constituie încălcări ale dreptului internaţional”, a denunţat Macron, într-o declaraţie de presă, după ce s-a întîlnit cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas şi-a reafirmat, în această întîlnirie, ”angajamentul de a efectua reforme în cadrul Autorităţii Palestiniene (AP), inclusiv prin organizarea rapid a unor alegeri”. Aceste reforme constau în organizarea unor alegeri prezidenţiale şi legislative. Emmanuel Macron a anunţat că aceste alegeri urmează să aibă loc ”la un an după a doua fază a armistițiului” în războiul din Fîşia Gaza, şi anume dezarmarea mişcării islamiste palestiniene Hamas. Mahmoud Abbas şi Emmanuel Macron au anunţat înfiinţarea unui Comitet Comun în vederea elaborării unei Constituții a Palestinei, pe care Franţa a recunoscut-o recent ca stat.

Kazahstan interzice promovarea orientărilor sexuale netradiționale în spațiul public şi în media

Deputaţii din Kazahstan au adoptat, Miercuri, mai multe amendamente prin care interzic promovarea ”orientărilor sexuale netradiţionale” în spaţiul public şi în media din această ţară din Asia Centrală, o aliată a Rusiei, în care există o lege asemănătoare, relatează AFP, potrivit News.ro. Camera inferioară a Parlamentului a anunţat că ”a luat măsuri pentru a proteja copiii de conținuturi dăunătoare sănătăţii şi dezvoltării lor”. ”Difuzarea de informaţii care fac apologia pedofiliei şi/sau orientării sexuale netradiţionale este interzisă în spaţiul public, în presă, reţele de telecomunicaţii şi platforme online”, se arată în text. Mai multe ONG-uri, inclusiv Human Rights Watch (HRW) şi Amnesty International (AI, le-au cerut Marţi parlamentarilor kazahi să respingă aceste amendamente ale mai multor legi, care urmează să fie validate de către Senat, loial liderului kazah Qasym-Jomart Toqaev. În Martie, Toqaev critica ”valorile morale aşa-zis democratice, inclusiv LGBT, impuse multor ţări timp de zeci de ani”, prin ONG-uri care ”s-au amestecat grosolan în afacerile lor interne”. La sfîrşitul lui 2022, Rusia a interzis orice formă de propagandă homosexuală în presă, pe Internet, în cărţi şi filme. În Uniunea Europeană, legi asemănătoare au fost adoptate în Ungaria, în 2021, şi în Bulgaria, în 2024.

Miercuri, Israelul a redeschis punctul de trecere Zikim din Nordul Fîșiei Gaza pentru camioanele cu ajutoare

Israelul a redeschis Miercuri punctul de trecere Zikim din Nordul Fîșiei Gaza pentru a permite accesul camioanelor cu ajutoare umanitare în enclava palestiniană, a anunțat COGAT, organism militar israelian care supraveghează fluxurile de ajutoare, informează Reuters și AFP. Agențiile umanitare ale ONU au cerut redeschiderea acestui punct de trecere pentru ca mai multe ajutoare să ajungă în partea de Nord devastată a enclavei, îndeosebi după armistițiul Israel-Hamas de luna trecută. Oficiul Națiunilor Unite pentru afaceri umanitare (OCHA) a declarat că punctul de trecere a fost închis pe 12 Septembrie și că nici o organizație umanitară nu a mai putut efectua transporturi cu ajutoare de atunci. Armata israeliană nu a răspuns la vremea respectivă la o solicitare de comentarii din partea Reuters cu privire la motivele închiderii punctului respectiv de trecere. Unele ajutoare umanitare au putut fi transportate în Nordul Fîșiei Gaza prin Sud, dar era nevoie de o cantitate mult mai mare, întrucît Nordul orașului Gaza și zonele înconjurătoare sufereau de foame, conform declarației OCHA făcute cu o lună înainte. ”Punctul de trecere Zikim a fost deschis pentru intrarea camioanelor cu ajutor umanitar care va fi transportat de ONU și organizațiile internaționale după inspecții de securitate aprofundate”, a transmis pe platforma X COGAT, care supervizează activitățile civile în teritoriile palestiniene. În comunicatul său, COGAT a precizat că punctul de trecere a fost deschis ”în conformitate cu o directivă a eșalonului politic”. La solicitarea AFP, un purtător de cuvînt al COGAT a precizat că punctul de trecere Zikim va rămîne de acum în mod permanent deschis, la fel ca cel din Kerem Shalom, în Sudul teritoriului, prin care a fost livrată cea mai mare parte a ajutoarelor de la începutul războiului în Octombrie 2023. 

Justiția australiană interzice construirea unei noi Ambasade a Rusiei la Canberra

Guvernul rus a pierdut, Miercuri, un proces la Înalta Curtea din Australia, cu privire la construirea unei noi Ambasade, la mai puţin de o jumătate de kilometru de sediul Parlamentului australian, relatează AFP. Rusia a cumpărat în 2008 închirierea acestui teren, situat la 400 de metri de sediul Parlamentului, la Canberra, însă contractul a fost anulat în 2023, după adoptarea unor noi legi special concepute să blocheze construcția. Premierul australian, Anthony Albanese, anunţa atunci că Guvernul său  a primit ”recomandări foarte clare” din partea serviciilor secrete cu privire la ”riscul pe care-l reprezintă o nouă prezenţa rusă în apropierea Parlamentului”. Această decizie a declanşat o bătălie juridică între cele două ţări, iar avocaţii care au reprezentat Moscova susţineau că legea era neconstituţională. Înalta Curtea a confirmat Miercuri validitatea legii. Însă ea a stabilit că Guvernul australian este necesar să plătească o despăgubire Rusiei. În urma adoptării legii, în 2023, încercări ale Australiei de a prelua rapid terenul au fost contracarate de către un diplomat rus, însărcinat să ocupe locul. Instalat într-o mică gheretă de pază, în mijlocul molozului de pe şantier, el a fost văzut fumînd la temperaturi glaciale. El a fost expulzat cîteva zile mai tîrziu.

Autoritățile belgiene investighează 17 incidente, grupate în opt anchete, de survolare cu drone în Belgia

Justiţia belgiană anchetează în prezent cu privire la cel puţin 17 incidente în care drone suspecte au fost reperate în aer în apropierea unor baze militare, aeroporturi civile şi alte instalaţii considerate strategice, de exemplu centrale nucleare, a anunţat Parchetul federal, în timp ce Guvernul belgian, susţinut de către Armatele Germaniei, Franţei şi Regatului Unit, rămîne prudent cu privire la originea acestor survolări, relatează AFP, potrivit News.ro. Aceste 17 incidente, dintre care mai multe privesc același loc, în mod repetat, începînd din Octombrie, au fost grupate în opt anchete ”federalizate” cu privire la suspiciuni de spionaj sau amestec, declară AFP o purtătoare de cuvînt a Parchetului. Parchetul federal are o competență, pe întregul teritoriu al Belgiei, în dosare de terorism şi de criminalitate organizată. Cu privire la aceste survolări neexplicate, care s-au multiplicat de la începutul lui Noiembrie, se pot desfăşura investigaţii şi la nivelul Parchetelor locale, atunci cînd acestea nu par să fie legate de o ameninţare hibridă. Săptămîna trecută, survolări nocturne, timp de mai multe seri la rînd, au fost observate în apropierea unor baze militare, inclusiv la baza Kleine-Brogel (Nord-Est), în care se află armament nuclear american în cadrul NATO. Traficul aerian a fost întrerupt în mai multe rînduri pe aeroporturile Bruxelles-Zaventem, cel mai mare în Belgia, şi la Liège, în urma unor incidente de acest fel.  Guvernul belgian, care a primit o susţinere logistică din partea Armatelor Germaniei, Franţei şi Regatului Unit în vederea unei consolidări a reacției, a refuzat, pentru moment, să arate cu degetul Rusia şi o eventuală legătură cu războiul din Ucraina în spatele acestor incidente multiple. ”În acest stadiu, nu este posibil să se identifice în mod clar de unde provine amenințarea. Avem un fascicul de indicii care sugerează că este vorba evident despre o sursă statală, cu o adevărată coordonare”, declara ministrul belgian de Externe Maxime Prévot.