Cinism criminal: Putin ”dă lecții de respectare a principiilor olimpice”  

”Oficialii organizaţiilor sportive internaţionale se abat adesea de la principiile olimpismului şi dăunează mişcării olimpice”, a declarat Marţi Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, într-o întîlnire cu Guvernul rus, informează EFE, potrivit agerpres.   

„Nu vreau să vorbesc despre ceea ce fac oficialii organizaţiilor sportive internaţionale (pentru a împiedica participarea sportivilor ruşi la evenimente internaţionale – n. r.), care neglijează adesea principiile olimpismului. Prin aceasta, ei nu fac decît să dăuneze mişcării olimpice internaţionale”, a afirmat el.

Putin a subliniat că sportivii ruşi participă şi plănuiesc să participe la diferite competiţii internaţionale şi a subliniat că sportul ar trebui să servească drept legătură între popoare şi ţări, ”mai ales atunci cînd există conflicte”.

Pînă în 2026, Norvegia și-a propus să sporească bugetul Apărării la 2% din PIB

Norvegia intenţionează să crească bugetul Apărării la 2% din produsul intern brut pînă în 2026, conform obiectivului acceptat de mai multă vreme în cadrul NATO, a declarat premierul Jonas Gahr Stoere, conform Reuters, potrivit agerpres.  

Cheltuielile pentru Apărare ale Norvegiei vor fi anul acesta de 1,4%, arată prognoza bugetară a Guvernului de la Oslo.

Cheltuielile Norvegiei pentru Apărare ca pondere din activitatea economică generală au scăzut după sfîrşitul Războiului Rece, dar conflictul din Ucraina a arătat necesitatea unei Armate mai puternice, a precizat Guvernul.

Nu va mai fi nevoie de dovada vaccinării anti COVID la sosirea în SUA

Autoritățile din SUA vor renunța la regula privind dovada vaccinării anti-COVID la sosirea în țară. Documentul este solicitat călătorilor care ajung în SUA cu avionul, vaporul sau pe cale terestră, potrivit BBC, informează mediafax.

Călătorii internaționali nu vor mai fi nevoiți să prezinte dovada vaccinării la sosirea în SUA, a anunțat Casa Albă.

Americanii vor anula această obligație la 11 Mai, ceea ce coincide cu sfîrșitul urgenței privind sănătatea publică provocată de coronavirus în SUA.

De asemenea, documentul nu va mai fi solicitat călătorilor din afara SUA care intră în țară prin punctele terestre și navale.

În primul trimestru din 2023, profitul Pfizer a depăşit estimările

Profitul Pfizer în primul trimestru din 2023 a depăşit estimările, în urma cererii solide pentru produsele sale COVID, iar compania americană a informat că se aşteaptă ca noile medicamente să contribuie anul acesta la creşterea cîştigurilor, transmite Reuters, potrivit agerpres.  

În pre-deschiderea şedinţei Bursei de la New York, acţiunile Pfizer au urcat cu aproape 3%, după raportarea unui profit de 1,23 dolari pe acţiune, peste estimări, deşi vînzările au scăzut cu 29% în primele trei luni din acest an, la 18,3 miliarde de dolari, în timp ce analiştii se aşteptau la 16,59 miliarde de dolari.

Compania se aşteaptă în 2023 la un nivel scăzut al vînzărilor de produse COVID, înainte de o potenţială revenire pe creştere în 2024.

În primul trimestru din 2023, vînzările Pfizer de vaccinuri şi medicamente antivirale au depăşit previziunile analiştilor de pe Wall Street. Vînzările vaccinului Comirnaty contra COVID-19 au scăzut cu 77%, la 3,06 miliarde de dolari, în timp ce analiştii prognozau 2,37 miliarde de dolari, iar vînzările tratamentului antiviral Paxlovid au urcat la 4,07 miliarde de dolari, depăşind estimările de 3,13 miliarde de dolari, datorită cererii solide din China în primele trei luni din acest an.

Pfizer investeşte în cercetare miliarde de dolari şi cumpără active importante, pentru a compensa scăderea veniturilor în urma expirării patentelor la principalele medicamente şi a scăderii cererii pentru produsele sale COVID.

CEDO obligă Bulgaria să-i acorde ultimului Rege despăgubiri în valoare de 1,6 milioane de euro

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit că Bulgaria trebuie să-i plătească despăgubiri în valoare de 1,6 milioane de euro ultimului Rege al ţării, Simeon al II-lea, şi sorei acestuia, Maria-Luiza Borisova, întrucît au fost împiedicaţi să exploateze comercial terenuri forestiere, relatează AFP, potrivit agerpres. 

Bulgaria „trebuie să le plătească reclamanţilor o sumă totală de 1.635.875 euro drept compensaţii materiale”, a indicat instanţa europeană într-un comunicat. CEDO condamnase deja statul bulgar în acest dosar în Septembrie 2021. Cei şapte judecători ai CEDO au considerat atunci în unanimitate că Bulgaria le-a încălcat celor doi reclamanţi dreptul la protejarea proprietăţii şi cel la un proces echitabil, în special din cauza unui moratoriu care i-a împiedicat să-şi exploateze comercial terenurile forestiere.

Proprietăţile Coroanei bulgare au fost toate transferate statului în anul 1947, dar în anul 1998 acest transfer a fost considerat contrar dreptului proprietăţii, astfel că fostul Rege şi sora sa au cerut restituirea vechilor bunuri ale Casei Regale. Majoritatea acestora au fost restituite, dar un moratoriu din anul 2009, încă în vigoare, a fost impus asupra transferului sau exploatării comerciale a bunurilor restituite, mai ales a terenurilor forestiere.

Simeon al II-lea a fost Rege doar cîţiva ani pe vremea cînd era copil. Născut în 1937, el a acces la tron în anul 1943, după decesul tatălui său, iar în 1946 a părăsit ţara după proclamarea Republicii Bulgaria de către regimul comunist.

Revenit din exil în anul 1996, fără să fi renunţat vreodată la cetăţenia bulgară, Simeon de Saxa-Coburg-Gotha este singurul fost Rege european care a devenit prim-ministru al ţării sale. Liberal centrist, el a condus Guvernul de la Sofia în perioada 2001-2005.

Polițiștii portughezi au confiscat 4,2 tone de cocaină ascunse în paleţi cu banane

Autorităţile portugheze au confiscat 4,2 tone de cocaină provenind din Columbia, ascunse în paleţi cu banane, informează AFP, potrivit agerpres. 

„Este vorba despre cea mai mare captură de cocaină din acest an şi una dintre cele mai mari din ultimii ani”, a subliniat Vitor Ananias, coordonator al anchetelor penale din cadrul Poliţiei Judiciare (PJ).

Drogurile ascunse în şase paleţi plini cu banane au intrat pe teritoriul portughez la bordul unui cargobot cu pavilion italian prin portul Setubal, situat la 30 de kilometri Sud de Lisabona.

Drogul, avînd „un grad ridicat de puritate”, potrivit unui comunicat al Poliţiei Judiciare, era „destinat mai multor ţări europene, iar valoarea sa este estimată la peste 100 de milioane de euro”, a precizat Ananias.

Operaţiunea, rezultat al unei cooperări internaţionale cu Columbia şi mai multe ţări europene, nu s-a soldat pînă în prezent cu arestări.

Rușii nu vor mai avea acces la Tinder

Proprietarul aplicațiilor Tinder și Hinge a anunțat că platformele sale nu vor mai fi accesibile rușilor. Retragerea de pe piața din Rusia se va face pînă pe 30 Iunie, potrivit BBC, informează mediafax.

Match Group, ale cărui mărci includ și alte site-uri de întîlniri, precum Plenty of Fish, a făcut puține declarații publice cu privire la operațiunile sale din Rusia. Compania, care are peste 2.700 de angajați în întreaga lume, a semnalat totuși un impact negativ asupra afacerilor sale europene, potrivit Reuters.

Acționarul Match, Friends Fiduciary Corp, a spus, pentru Reuters, că prezența continuă a companiei în Rusia „nu arată bine”.

„Nu este o imagine bună pentru un brand de încredere să continue operațiunile într-o națiune în care șeful statului a fost pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională”, a declarat directorul executiv Jeff Perkins.

Alte firme de tehnologie, precum Netflix și Apple, au întrerupt operațiunile în Rusia în 2022.

Anticipînd creșterea numărului de migranți, SUA vor disloca temporar 1.500 de soldaţi la frontiera cu Mexic

Statele Unite vor trimite temporar, pentru 90 de zile, circa 1.500 de soldaţi la frontiera cu Mexic pentru a consolida dispozitivul format din agenţii de patrulare de la graniţă, unde se aşteaptă o creştere a valului migrator, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.  

Soldaţii nu vor desfăşura însă acţiuni de „aplicare a legii”, iar trimiterea lor la frontiera mexicană vine în urma unei cereri a Departamentului de Securitate Naţională (DHS).

Decizia survine în timp ce Statele Unite se pregătesc pentru o creştere a numărului migranţilor sosiţi la graniţă odată cu ridicarea din 11 Mai a Titlului 42, o dispoziţie legislativă care permite expulzările rapide ale migranţilor în contextul pandemiei COVID-19.

Washingtonul a anunţat, săptămîna trecută, o serie de măsuri menite să reducă valul de migranţi după 11 Mai. Una dintre acestea este crearea unor centre în Columbia şi Guatemala, unde vor fi gestionate cererile de azil ale migranţilor care încearcă să ajungă în SUA. Canada şi Spania au acceptat, de asemenea, să preia migranţi din aceste centre.

Într-o primă reacţie după anunţul Washingtonului despre trimiterea soldaţilor la graniţă, Preşedintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, a declarat că ţara sa „respectă” această decizie.

Serviciile daneze de Informații: Rusia va recruta civili şi jurnalişti pentru a spiona țara

Serviciul de informaţii din Danemarca se aşteaptă ca Rusia să recruteze civili şi să folosească jurnalişti şi oameni de afaceri pentru a spiona ţara, ca alternativă la diplomaţii ruşi care au fost expulzaţi anul trecut sub suspiciunea de spionaj, a declarat, într-un raport, Serviciul danez de Securitate şi Informaţii (PET), relatează Reuters, scrie news.ro.  

Invazia Rusiei în Ucraina a intensificat nevoia Moscovei de colectare de informaţii în ţările NATO, a explicat spionajul danez.

Controlînd intrarea în Marea Baltică, Danemarca ar juca un rol strategic important într-un potenţial conflict militar cu Rusia, fiind un punct de tranzit pentru întăririle NATO, ceea ce ar face din această ţară membră a NATO un obiectiv special pentru Rusia, a arătat PET.

Cînd Danemarca, în linie cu alte ţări UE, a expulzat 15 diplomaţi ruşi, în Aprilie anul trecut, a paralizat capacitatea Rusiei de a spiona pe teritoriul danez. Dar nevoia Rusiei de a obţine informaţii în Danemarca a crescut şi, prin urmare, PET se aşteaptă ca Rusia să încerce să folosească alte modalităţi de spionaj în Danemarca.

„Ar putea staţiona ofiţeri de informaţii în Danemarca în afara reprezentanţelor diplomatice, de exemplu, ca jurnalişti sau oameni de afaceri, folosindu-se de vizite ale unor agenţi de informaţii pentru ca serviciile de informaţii ruseşti să recruteze într-o măsură mai mare orice fel de surse daneze din Rusia sau din ţări terţe”, a avertizat PET.

Alte metode ar include diferite forme de interceptare electronică de informaţii şi spionaj cibernetic, a adăugat Serviciul danez.

Europol a operat aproape 300 de arestări într-o anchetă la care au participat nouă țări

Oficiul european de Poliţie Europol a efectuat 288 de arestări și a confiscat circa 51 de milioane de euro în numerar şi monede virtuale, 850 kg de droguri şi 117 arme de foc, în urma unei razii la scară mondială împotriva comerţului ilegal prin Dark Web, aşa-numita parte „întunecată” a internetului, transmite AFP, potrivit agerpres.

În cadrul operaţiunii internaţionale SpecTor, la care au participat nouă ţări, forţele de ordine au confiscat, de asemenea, platforma ilegală Monopoly Market.

Suspecţii arestaţi erau implicaţi în achiziţia sau vînzarea de droguri prin Dark Web şi erau activi şi pe alte pieţe ilegale, unii din ei fiind consideraţi ţinte „foarte valoroase”.

Razia a fost precedată în 2021 de o operaţiune a Poliţiei germane, care a confiscat atunci infrastructura platformei de tranzacţii utilizate de infractori.

Europol afirmă că a colectat pachete de informaţii pe baza probelor furnizate de autorităţile din Germania. Datele au constituit ulterior baza a sute de anchete la nivel naţional.

Directoarea Agenţiei de Poliţie cu sediul la Haga, Catherine De Bolle, a apreciat, în comunicatul preluat de AFP, că „operaţiunea transmite un mesaj puternic infractorilor din Dark Web”. Ea le-a transmis acestora un avertisment: ”forţele de ordine internaţionale au capacitatea de a vă identifica şi de a vă trage la răspundere pentru activităţile ilegale, chiar şi prin Dark Web”.

În afara Uniunii Europene, au avut loc 158 de arestări şi în Regatul Unit şi alte 55 în SUA. Un suspect a fost reţinut în Brazilia.

Printre drogurile confiscate, Europol menţionează peste 258 de kg de amfetamine, 43 de kg de cocaină, 43 de MDMA şi peste 10 de LSD şi pastile de ecstasy.