Germania a clasificat drept entitate extremistă organizaţia de tineret a AfD

Agenţia de Informaţii Interne a Germaniei a clasificat organizaţia de tineret a formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept entitate extremistă care pune în pericol democraţia, potrivit unui comunicat citat de Reuters, transmite şi agerpres.

Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV, Serviciul de Informaţii Interne) a început să monitorizeze Alternativa Tînără (Junge Alternative fur Deutschland) în 2019, bănuind-o de extremism.

BfV a anunţat clasificarea ca entităţi extremiste a Institutului pentru politica de stat („Institut für Staatspolitik”) şi a organizaţiei „Unu la sută” („Ein Prozent e.V.).

„Nu mai există nici un dubiu că aceste trei grupări depun eforturi care sunt contrare Constituţiei”, a notat, într-un comunicat, Thomas Haldenwang, şeful Oficiului.

Măsura poate afecta capacitatea membrilor respectivelor grupări de a se angaja în sectorul public sau de a obţine permis de port-armă.

Sub aspect politic, clasificarea Alternativei Tinere drept extremistă reprezintă o lovitură pentru AfD, care a fost creată în 2013 ca partid anti-euro, în cursul crizei datoriilor din zona euro, pentru ca, ulterior, să adopte o orientare de dreapta şi să devină cel mai de succes partid de extremă dreapta din Germania de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

O rusoaică și-a denunțat fiica pentru că nu susține războiul din Ucraina

O femeie din Rusia și-a denunțat fiica pentru că nu susținea „operațiunea specială” declanșată de Putin în Ucraina. Fata va fi anchetată de forțele de securitate de la Moscova.

Tatiana, în vîrstă de 58 de ani, a scris un denunț către Poliție împotriva propriei sale fiice (Irina) care, după data de 24 Februarie 2022, nu a susținut „operațiunea specială” declanșată în Ucraina. În familia care trăiește la Moscova au apărut dese certuri pe tema războiului deoarece Tatiana este o susținătoare a conflictului, iar Irina nu.  Totul a culminat în urmă cu șase luni cînd Irina s-a certat cu sora ei mai mare și cu soțul acesteia pe aceeași temă. În cele din urmă, Tatiana a decis să aibă o „ultimă discuție de avertisment” cu fiica ei, scrie canalul de Telegram al publicației ”Atenție, Moscova”. În timpul conflictului din interiorul familiei, Irina ar fi recurs chiar la amenințări cu moartea, ceea ce ar fi determinat-o pe mamă să o denunțe la Poliție. Acum întreaga familie este în atenția forțelor de securitate care fac verificări.

Alegerile din Turcia se vor desfăşura în condiţii foarte dificile

Alegerile din Turcia se vor desfăşura în condiţii ”foarte dificile”, ţinînd cont de ”starea democraţiei” în ţară şi de consecinţele seismului din 6 Februarie, a apreciat şeful observatorilor Consiliului Europei, Frank Schwabe, transmite AFP, potrivit agerpres.

Preşedintele turc în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere de 20 de ani, solicită un nou mandat pe 14 Mai, cînd alegătorii turci îşi vor desemna de asemenea deputaţii.

Consiliul Europei, organizaţie care monitorizează respectarea drepturilor omului pe continentul european şi din care Turcia face parte, va trimite 42 de membri ai Adunării sale Parlamentare ca observatori la operaţiunea de votare, a declarat şeful delegaţiei, deputatul social-democrat german Frank Schwabe.

”Alegerile se desfăşoară într-un context extrem de dificil din cauza stării democraţiei. Situaţia drepturilor omului, a statului de drept, nu este cea pe care noi o dorim în Consiliul Europei”, a afirmat el.

Una dintre probleme este aceea că persoanele strămutate din cauza seismului din 6 Februarie şi care s-au reinstalat în Ankara, Istanbul şi Mersin (oraş aflat pe coasta sudică a Turciei) au trebuit ca pînă la 2 Aprilie să-şi modifice adresa pe listele electorale, o durată considerată insuficientă de către opoziţie.

O altă problemă o constituie identificarea alegătorilor. ”Mulţi oameni sunt decedaţi. Numeroase persoane sunt date dispărute”, a avertizat alesul german.

Un risc este şi ca unele persoane să fi recuperat cărţile de identitate ale unor victime ale seismului pentru a vota în locul acestora.

Slovacia va introduce controale la frontieră

Slovacia va introduce controale la frontieră pentru perioada 24 Mai – 8 Iunie, din motive de securitate, pentru Forumul internaţional de securitate Globsec, ce va fi organizat la Bratislava, a anunţat Ministerul de Interne slovac, transmit agenţiile de presă TASR şi Reuters, potrivit agerpres.

Astfel, în perioada menţionată vor fi efectuate controale la graniţele Slovaciei cu Austria, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă şi pe aeroporturile internaţionale din Slovacia.

Slovacia este membră a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen.

Printre participanţii la Forumul internaţional de securitate Globsec, organizat pe 29, 30 şi 31 Mai, se vor afla Preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, reprezentantul special al Uniunii Europene pentru dialogul Belgrad-Pristina, Miroslav Lajcak, secretarul general al OSCE, Helga Schmid, cancelarul austriac Karl Nehammer, premierul Nord-macedonean Dmitar Kovacevski, ministrul Afacerilor Externe şi Europene austriac Alexander Schallenberg, ministrul de Externe ceh Jan Lipavsky, ministrul Apărării suedez Pal Jonson.

Ayatollahul Ali Soleimani a fost ucis în Nordul Iranului

Ayatollahul Ali Soleimani, în vîrstă de 75 de ani, a fost ucis Miercuri oraşul Babolsar din Nordul Iranului de un bărbat înarmat, care a fost ulterior arestat, informează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.

Înaltul cleric era unul din cei 88 de membri ai Adunării Experţilor, care îl numeşte şi îl supervizează pe liderul suprem, cea mai înaltă autoritate din Iran. Adunarea este aleasă prin vot universal, pentru un mandat de opt ani, din rîndul candidaţilor aprobaţi de Consiliul Gardienilor. Conform Constituţiei, Adunarea poate chiar să îl demită pe conducătorul ţării şi să numească un înlocuitor, dacă consideră necesar.

Soleimani a fost în trecut reprezentant al actualului lider de la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei, conducînd în numele acestuia rugăciunile de Vineri la Kashan – în centrul ţării, între Teheran şi Isfahan – şi la Zahedan, capitala regiunii Sistan-Balucistan din Sud-Est, unde o parte din populaţie este sunnită, în timp ce majoritatea iranienilor sunt şiiţi.

Pentru a putea contracara o încercuire chineză a insulei, Taiwanul se va antrena

Armata taiwaneză se va antrena în interceptarea de nave de război şi în lupta împotriva unei încercuiri chineze a insulei, în cadrul simulărilor sale de război anuale, a anunţat Ministerul Apărării de la Taipei, informează AFP, potrivit agerpres.

Manevrele „Han Kuang”, care vor dura cinci zile în Iulie, vor contribui la întărirea capacităţii Taiwanului de a intercepta forţele navale şi amfibie ale Chinei, a subliniat generalul Lin Wen-huang, director de operaţiuni în cadrul Ministerului.

Ele se vor desfăşura iniţial în mod virtual, pe un ordinator, în luna Mai, apoi faza de teren din Iulie va include exerciţii cu muniţii reale, a precizat Ministerul Apărării taiwanez.

„Scenariile noastre se bazează pe ameninţările actuale ale Chinei împotriva Taiwanului, şi pe recentele sale exerciţii militare de hărţuire”, a subliniat Lin.

Militarii se vor pregăti, de asemenea, să „contracareze” o încercuire a insulei, a adăugat el.

Armata chineză a organizat mai devreme, în luna Aprilie, manevre militare de trei zile în jurul insulei, ca reacţie la o întrevedere în SUA între preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Congresului american, Kevin McCarthy, şi preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen, ţinta criticilor Beijingului pentru că este membră a unui partid pro-independenţă.

FSB a comunicat că a prevenit un atac terorist asupra unui spital militar

FSB a anunţat, Miercuri, că a reţinut un cetăţean rus care pregătea un atac terorist ce viza un spital al marinei militare din Simferopol, Crimeea, informează TASS.

Un dispozitiv exploziv improvizat cu proiectile în formă de cuie şi un alt dispozitiv exploziv improvizat cu efect incendiar au fost confiscate de la bărbat în timpul unei percheziţii, potrivit FSB.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a reprimat activităţile ilegale ale unui cetăţean rus care plănuia să comită un act de sabotaj şi terorism împotriva unei unităţi sanitare a Ministerului rus al Apărării din Republica Crimeea", a anunţat FSB, care prezintă şi imagini blurate cu suspectul aflat în custodia forţelor de ordine.

Serviciul de securitate precizează că suspectul a fost "reţinut pentru pregătirea unui act de terorism împotriva Spitalului clinic al Marinei din Simferopol". 

A fost iniţiată o procedură penală împotriva persoanei reţinute pentru pregătirea unui act terorist, depozitare ilegală de explozibili şi de dispozitive explozive.

Acţiunile de investigare continuă, precizează serviciul de presă al FSB.

Ungaria declară că nu va sprijini integrarea euroatlantică a Ucrainei în lipsa recunoaşterii drepturilor minorităţii maghiare

Guvernul ungar a avertizat, Miercuri, că nu va sprijini nici un fel de integrare euroatlantică a Ucrainei pînă cînd ţara vecină nu va recunoaşte drepturile minorităţii maghiare care locuieşte pe teritoriul său, transmite EFE. "Guvernul nu va sprijini nici unul dintre eforturile de integrare ale Ucrainei pînă cînd ţara nu va reda drepturile anterioare anului 2015 deţinute de minoritatea maghiară din oblastul Transcarpatia, din Sud-Vestul Ucrainei", a anunţat, într-un mesaj postat pe Facebook, Executivul condus de ultranaţionalistul Viktor Orban.

Din cauza legilor introduse în Ucraina care limitează drepturile minorităţilor etnice, cum ar fi folosirea limbii materne, Ungaria se opune reuniunilor oficiale ale NATO cu Ucraina din 2017, potrivit EFE. În ciuda acestui fapt, este de aşteptat ca Ucraina, ţară invadată de Rusia la 24 Februarie 2022, să participe la următorul summit al Alianţei, programat pentru Iulie la Vilnius. (AGERPRES)

Cel puțin un deces şi zeci de case distruse de incendiu în munţii Ural

Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa şi peste 178 de clădiri au fost distruse de incendiu în regiunea rusă Sverdlovsk, în munţii Ural, a anunţat Miercuri Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă rus, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Imaginile video postate pe social media arată numeroase case şi o suprafaţă întinsă de pădure cuprinse de flăcări.

”Ca rezultat al incendiului, 178 de clădiri, printre care 134 imobile de locuit şi 32 de clădiri non-rezidenţiale au fost distruse de foc”, a scris Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă rus pe aplicaţia Telegram.

Focul s-a răspîndit în satele Sosva – unde a provocat moartea unei persoane – şi Taiojnîi. Cauza incendiului nu este deocamdată clară.

Armenia a reclamat la CIJ înfiinţarea de către Azerbaidjan a unui punct de control pe o şosea strategică

Erevanul a reclamat la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) măsura luată recent de Azerbaidjan de a înfiinţa un punct de control la intrarea în coridorul Laşin, ce leagă Armenia de regiunea Nagorno-Karabah, transmite Reuters, care citează agenţia de presă rusă TASS, potrivit agerpres.

Azerbaidjanul a înfiinţat Duminică un punct de control la intrarea în coridorul Laşin, singura cale rutieră ce leagă Armenia de Nagorno-Karabah. Autorităţile armene au reacţionat, afirmînd că este vorba despre o ”încălcare grosolană” a acordului de încetare a focului din 2020, mediat de Moscova.

Acordul de pace încheiat în 2020 de cele două ţări vecine şi mediat de Moscova prevede desfăşurarea unei forţe ruse de menţinere a păcii în regiune.

În virtutea acordului, Azerbaidjanul a promis să ”garanteze securitatea persoanelor, vehiculelor şi transporturilor de-a lungul coridorului Laşin în ambele direcţii”. Armenia susţine că înfiinţarea unui post de control la intrarea în coridor constituie o ”încălcare grosolană” a acelui angajament.

Ministerul de Externe rus a declarat că a discutat cu partea armeană în vederea detensionării situaţiei legate de Nagorno-Karabah. Vice-ministrul de Externe rus Mihail Galuzin s-a întîlnit cu doi omologi armeni cărora le-a cerut ca Erevanul să intensifice eforturile pentru normalizarea situaţiei din regiune.

”Situaţia actuală din regiune cauzează îngrijorări grave. A fost evidenţiată nevoia de intensificare a eforturilor pe toate palierele normalizării armeano-azere, în conformitate cu acordurile de încetare a focului”, indică o declaraţie a MAE rus.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar este populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut cîştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război de şase săptămîni, soldat cu mii de morţi de ambele părţi.