Putin nu l-a convins pe Xi Jinping să semneze un contract crucial pentru el

În ciuda faptului că președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Xi un "prieten drag" și a rostit un toast pentru sănătatea sa, delegația chineză nu a semnat un nou contract pentru cumpărarea de gaz rusesc și construirea gazoductului Power of Siberia II.

Putin a oferit Chinei 98 de miliarde de metri cubi de gaz pe an – de șase ori mai mult decît pompează Gazprom în prezent – și a declarat că un nou proiect de gazoduct de 50 de miliarde de metri cubi pe an era aproape de acord.

Dar declarația comună semnată de Xi nu menționează conducta, referindu-se doar la "consolidarea parteneriatului" în sectorul energetic. Xi nu a spus nimic despre gazul rusesc în declarația de presă.

Contractul chinezesc este extrem de necesar pentru Gazprom, care a pierdut piața europeană și mai mult de jumătate din exporturile sale de anul trecut.

"Gazprom are o situație dezastruoasă în ceea ce privește exporturile", a declarat pentru Reuters o sursă apropiată companiei. China va cumpăra 22 de miliarde de metri cubi de gaz în acest an – de șapte ori mai puțin decît consuma UE înainte de război. În plus, costul acestor livrări este de 290 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce prețul contractului pentru Europa este de 1.000 de dolari în Decembrie, a estimat analistul BCS Ronald Smith.

”Problema este că Beijingul, pur și simplu, nu are nevoie de gaz suplimentar", a declarat Butt Odgerel, analist senior la Energy Policy Research Foundation.

China nu vrea să repete greșeala Europei și intenționează să își diversifice furnizorii, mai ales că nu există nici o problemă – SUA, Qatar, Australia și Turkmenistan vor să vîndă gaze, subliniază el: "Este o piață a cumpărătorilor și, dacă Rusia nu face o ofertă extrem de atractivă, China poate aștepta oricît de mult dorește”.

Lukașenko amenință Marea Britanie: „Rusia nu are doar uraniu sărăcit!”

Marea Britanie intenționează să transfere obuze cu uraniu sărăcit Armatei ucrainene.

Dacă muniția cu uraniu sărăcit este folosită asupra trupelor ruse, răspunsul va fi teribil pentru întreaga planetă, amenință Aleksandr Lukașenko.

El a cerut să nu fie susținută tendința de escaladare a ostilităților din Ucraina. "Dacă sunt nebuni, atunci vor da un impuls acestui proces. Acesta este cel mai rău și mai periculos lucru. De aceea trebuie să te îndepărtezi de nebuni", a spus politicianul.

Potrivit acestuia, dacă se folosesc astfel de proiectile, Federația Rusă va da imediat un „răspuns teribil”.

„Rusia nu are doar uraniu sărăcit, știți asta foarte bine”, a adăugat Lukașenko.

Pe 21 Martie, Vladimir Putin a vorbit despre „armele cu componentă nucleară”. El a avertizat Marea Britanie să nu trimită Forțelor Armate ale Ucrainei muniție cu uraniu sărăcit, pentru că asta arată „planurile Occidentului de a lupta cu Rusia pînă la ultimul ucrainean”.

Ca răspuns, Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat intenția deliberată a dictatorului de a dezinforma societatea rusă. Reprezentantul Ministerului Apărării a spus că Armata britanică folosește de zeci de ani uraniu sărăcit în obuze perforatoare.

Mișcarea ”Cetăţenii Reich-ului” din Germania este din ce în ce mai primejdioasă

Un membru al forţelor speciale germane a fost rănit Miercuri prin împuşcare, în timpul unor percheziţii la 20 de adrese în Germania şi Elveţia, în cadrul unei anchete legate de mişcarea de extremă dreapta Cetăţenii Reich-ului (Reichsbuerger), a anunţat ministrul Justiţiei german, Marco Buschmann, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Incidentul a avut loc la Reutlingen, în landul Baden-Württemberg. Potrivit informaţiilor agenţiei dpa, poliţistul rănit se află în stare stabilă.

O persoană a fost arestată sub suspiciunea de tentativă de omor, au declarat procurorii, precizînd că nu au fost operate alte reţineri.

Percheziţiile au urmat după raidurile din Decembrie împotriva unei presupuse reţele a Reichsbuerger, în care Poliţia germană a arestat 23 de persoane.

Mişcarea Reichsbuerger nu recunoaşte Germania de azi ca stat legitim.

”Procurorii federali au percheziţionat 20 de proprietăţi. Măsura are legătură cu scena Reichsbuerger. Un poliţist a fost împuşcat”, a scris ministrul Buschmann pe Twitter.

”Aceasta arată cît de periculoase sunt misiunile. Este datoria autorităţilor să dezarmeze Reichsbuerger”, a adăugat el.

Potrivit postului ARD, suspecţii recenţi sunt din Bavaria, Nordul Saxoniei Inferioare şi Estul Saxoniei, iar printre ei se află poliţişti şi soldaţi. Ei sunt suspectaţi că ar fi format reţele ostile statului german, a mai transmis ARD.

Ministrul de Externe austriac vorbește despre importanța Rusiei pentru Europa

Rusia va continua întotdeauna să fie importantă pentru Europa, a declarat ministrul de Externe austriac, Alexander Schallenberg, remarcînd că a gîndi altfel este iluzoriu, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Schallenberg a luat apărarea Raiffeisen Bank International, a doua cea mai mare bancă a ţării, criticată pentru că a continuat să facă afaceri în Rusia după invazia în Ucraina, şi a apreciat că nu este rezonabil ca această instituţie bancară să fie singularizată în contextul în care multe alte firme occidentale au procedat similar.

”A crede că Rusia va înceta să existe şi că ne putem decupla de ea în toate domeniile este iluzoriu”, a declarat Schallenberg pentru Reuters, adăugînd că, şi în cazul în care Austria şi-ar slăbi legăturile cu această ţară, acest lucru „nu s-ar putea întîmpla peste noapte”.

Austria, care s-a promovat drept o punte între Est şi Vest, transformîndu-şi Capitala Viena într-un magnet pentru banii ruseşti, face parte, de asemenea, dintr-o alianţă occidentală mai largă care a impus sancţiuni Rusiei după invazia ei în Ucraina în februarie 2022.

Raiffeisen este profund ancorată în Rusia, fiind una din cele două bănci străine dintre cele 13 instituţii sistemice de pe lista Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce subliniază importanţa sa pentru economia rusă, care se confruntă cu sancţiuni occidentale drastice.

Strategii electorale pentru alegerile prezidenţiale din Turcia

Partidul prokurd HDP, a treia forţă politică din Turcia, a anunţat că nu va avea un candidat la alegerile prezidenţiale de la 14 Mai, o decizie interpretată ca un sprijin tacit pentru candidatul alianţei de opoziţie care se va lupta cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, informează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.

„Nu vom prezenta un candidat la viitoarele alegeri prezidenţiale”, a declarat co-preşedinta HDP (Partidul Democrat al Popoarelor), Pervin Buldan, într-o conferinţă de presă.

„Turcia are nevoie de reconciliere, nu de conflict”, a spus ea.

HDP, al cărui candidat la alegerile prezidenţiale din 2018 a terminat pe poziţia a treia, cu 8,4% din sufragiile exprimate, este văzut ca avînd un rol decisiv la scrutinul din Mai, despre care sondajele estimează că va fi foarte strîns. Formaţiunea este a treia forţă politică din Parlament şi beneficiază de un sprijin de peste 10% la nivel naţional.

Formaţiunea pro-kurdă, ea însăşi aliată cu partidele mici de stînga şi extrema-stîngă, a fost ţinută la distanţă de coaliţia de opoziţie, care reuneşte şase partide, din cauza prezenţei în cadrul acesteia a Partidului Bun (naţionalist).

Candidatul alianţei de opoziţie, Kemal Kiliçdaroglu, şeful CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat), şi-a înmulţit în ultimele luni contactele cu conducerea HDP.

HDP este acuzat de Guvernul turc că s-a aliat cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grup armat calificat drept „terorist” de către Ankara şi aliaţii săi occidentali, şi riscă să fie interzis pentru „terorism”.

Ayatollahul Khamenei spune că n-ar fi chiar dușmănos cu europenii

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Iranul ”nu este mînios pe europeni” şi este pregătit să coopereze cu ţările care ”nu urmează orbeşte” Statele Unite, transmite AFP, potrivit agerpres.

Cea mai înaltă autoritate iraniană a criticat SUA, acuzîndu-le că au instigat mişcarea de contestare care a zguduit Iranul după moartea tinerei Mahsa Amini în Septembrie.

”Cu toate acestea, nu suntem mînioşi pe europeni şi suntem pregătiţi să lucrăm cu toate ţările europene care nu urmează orbeşte politicile americane”, a adăugat el.

În ultimele luni, ţările Uniunii Europene şi Marea Britanie au denunţat reprimarea de către Teheran a protestelor izbucnite după decesul al 16 Septembrie al tinerei kurde iraniene Mahsa Amini, după ce fusese arestată de Poliţia de Moravuri, care o acuza de încălcarea codului vestimentar strict al Republicii islamice.

Potrivit autorităţilor, sute de persoane, printre care membri ai forţelor de securitate, au fost ucise în contextul manifestaţiilor, a căror amploare s-a redus în ultimele săptămîni.

Atotștiutor fiind, Kremlinul zice că nu-i mirat de ”ostilitatea” Occidentului faţă de întrevederea Putin-Xi

Kremlinul a anunţat că nu este surprins de reacţia Occidentului faţă de summitul lui Vladimir Putin cu Xi Jinping, careşi-au afişat alianţa, în plin Război în Ucraina, potrivit agenţiilor ruse de presă, relatează AFP.

”În ceea ce priveşte reacţia ţărilor din Occidentul colectiv, faptul că reacţia lor cu privire la toate subiectele a fost de natură inamicală şi ostilă nu este o noutate pentru nimeni”, apreciază un purtător de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În cursul acestei vizite, Vladimir Putin şi Xi Jinping au lăudat intrarea într-o ”eră nouă” a relaţiei lor ”speciale” împotriva Occidentului.

Liderul de la Kremlin a aprobat cu prudenţă planul chinez de rezolvare a conflictului din Ucraina şi a acuzat Kievul de faptul că-l respinge.

Într-o ”Declaraţie comună” cu accente, pe alocuri, de Război Rece, cei doi lideri au atacat aprig Occidentul şi au acuzat Statele Unite de ”subminarea” securităţii internaţionale cu scopul de a-şi conserva ”avantajul militar” şi şi-au exprimat ”îngrijorarea” faţă de prezenţa tot mai mare a NATO în Asia.

Vizita la Moscova a lui Xi Jinping a constituit o susţinere importantă a şefului statului rus, vizat de săptămîna trecută de un mandat de arestare al Curţii Penale Internaţionale (CPI).

Xi Jinping l-a invitat pe omologul său într-o vizită în China anul acesta.

Din cauza instabilității economice, o treime dintre francezi renunţă la unele produse de igienă

O treime din francezi renunţă la unele produse de igienă – fac duş fără săpun, îşi raţionalizează articolele pentru perioada menstruală sau nu mai folosesc deodorant – din cauza nesiguranţei economice, arată un sondaj ale cărui rezultate sunt preluate de AFP, potrivit agerpres. 

Conform studiului efectuat de Ifop pentru organizaţia non-profit Dons Solidaires şi publicat pe site-ul ziarului Liberation, precaritatea igienei, care „degradează respectul de sine şi duce la izolare”, este tot mai răspîndită, nu doar în rîndul beneficiarilor ajutoarelor pentru săraci.

Dons Solidaires (Donaţii Solidare) colectează produsele nevîndute ale firmelor în scopuri caritabile.

Sondajul arată că 7% din cei care au răspuns se spală pe dinţi fără pastă; 8% nu folosesc săpun sau gel de duş; 17% din părinţi schimbă aşternuturile copiilor mai rar decît ar dori. În 2021, conform unui studiu similar, procentajele respective erau de aproximativă două ori mai mici.

În rîndul săracilor, cifrele sunt şi mai îngrijorătoare: dintre cei ajutaţi de asociaţiile din reţeaua Dons Solidaires, 73% afirmă că renunţă la unele produse de igienă în general; 34% – la şampon; 31% – la articolele pentru perioada menstruală.

Un stat american a autorizat plutonul de execuţie pentru condamnaţii la moarte

Idaho ar deveni al cincilea stat american care a aprobat această metodă de execuţie, după Utah, Oklahoma, Mississippi şi Carolina de Sud, potrivit organizaţiei Death Penalty Information Center.

Din 1976 şi sfîrşitul unui scurt moratoriu asupra pedepsei cu moartea în Statele Unite, doi bărbaţi şi o femeie au fost executaţi astfel – toţi în Utah (Vest) –, ultima execuţie fiind în 2010.

Statele americane care aplică pedeapsa cu moartea întîmpină cele mai mari dificultăţi în procurarea substanţelor necesare unei injecţii letale, din cauza opoziţiei companiilor farmaceutice care nu vor să fie asociate cu pedeapsa capitală.

Moartea în faţa plutonului de execuţie ar putea avea loc în Idaho numai în cazul în care injecţia letală este imposibilă.

Asociaţia pentru apărarea libertăţilor civile ACLU a denunţat adoptarea legii drept „îngrozitoare”, considerînd-o „arhaică”.

„Un pluton de execuţie este deosebit de înfiorător(…), astfel de execuţii lasă cicatrici durabile tuturor celor implicaţi”, a declarat ACLU Idaho într-un comunicat.

Persoanele ucise de plutonul de execuţie „sunt, după toate probabilităţile, supuse la niveluri extreme de durere şi tortură”, a adăugat organizaţia, citînd experţi. 

Funcţionarilor publici din Țările de Jos le-a fost interzis să mai folosească TikTok

Funcţionarii publici olandezi nu vor mai avea permisiunea să folosească aplicaţia chinezească TikTok pe telefoanele lor de serviciu, a anunţat Ministerul de Interne olandez, după ce măsuri similare au fost luate de mai multe state europene şi de Comisia Europeană, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Ministerul de Interne olandez a explicat că descurajează utilizarea pe telefoanele de serviciu a tuturor aplicaţiilor din ”ţări cu un program cibernetic agresiv îndreptate împotriva Olandei sau intereselor olandeze”.

În luna Februarie, Serviciul de informaţii olandez AIVD a inclus China, Rusia, Iranul şi Coreea de Nord pe lista ţărilor cu programe cibernetice agresive, care creează risc de spionaj.

De asemenea, Belgia a interzis, luna trecută, utilizarea TikTok pe telefoanele şi computerele de serviciu ale angajaţilor Guvernului federal.