Spre satisfacția lui Putin, Trump şi DeSantis sunt categorici: ”Apărarea Ucrainei nu reprezintă un interes vital pentru SUA”

Fostul Preşedinte american Donald Trump şi rivalul său probabil în viitoarea cursă la învestitura republicană pentru Casa Albă, Ron DeSantis, au declarat amîndoi că apărarea Ucrainei nu face parte din „interesele vitale” ale Statelor Unite, transmite AFP, potrivit agerpres. 

„Nu ne putem asuma un angajament într-un război în străinătate care se împotmoleşte, înaintea apărării propriei noastre ţări”, a spus la postul Fox News Ron DeSantis, politician conservator în vîrstă de 44 de ani şi stea în ascensiune a dreptei americane.

Este prima dată cînd guvernatorul Floridei, a cărui candidatură pentru alegerile prezidenţiale din 2024 este foarte aşteptată în rîndurile republicanilor, manifestă o poziţie atît de clară asupra războiului pornit de Rusia în Ucraina.

„Statele Unite au numeroase interese vitale, precum asigurarea securităţii frontierelor noastre (…), dar angajarea mai mult într-un conflict teritorial între Ucraina şi Rusia nu se numără printre ele”, a adăugat Ron DeSantis.

El s-a arătat de asemenea foarte critic faţă de poziţia adoptată în acest conflict de Administraţia Preşedintelui democrat Joe Biden, Ron DeSantis afirmînd că nu trebuie ca Washingtonul să ofere Kievului „cecuri în alb”.

Fostul Preşedinte republican Donald Trump, intervievat de asemenea de postul Fox News, a susţinut de partea sa că, dacă ar mai fi fost la Casa Albă, acest conflict nu ar fi avut loc. ”Dacă aş fi fost Preşedinte, acest război teribil s-ar fi terminat în 24 de ore, sau chiar mai puţin”, a spus Trump.

Ucrainenii au demarat fabricarea de proiectile pentru tancuri de generaţie sovietică

Un mare producător de arme ucrainean a anunţat că a început fabricarea de proiectile de calibru 125 pentru tancuri de generaţie sovietică, în contextul în care Ucraina încearcă să-şi majoreze capacităţile militare pentru o contraofensivă împotriva forţelor invadatoare ruse, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Echipamentele militare sunt produse în exteriorul Ucrainei cu cooperarea unui stat membru al NATO al cărui nume nu a fost dezvăluit, a menţionat compania de stat Ukroboronprom.

”Primul lot de proiectile pentru tancurile T-64, T-72 şi T-80, pe care Forţele de apărare şi securitate ale Ucrainei le folosesc pentru a lovi invadatorii, a fost deja livrat”, a anunţat Ukroboronprom pe aplicaţia Telegram.

În pofida faptului că proiectilele au fost produse în exteriorul Ucrainei, la procesul de producţie a participat şi personal ucrainean.

În viitorul apropiat, tancurile produse în Occident şi donate de aliaţi vor intra în dotarea Armatei ucrainene, dar cea mai mare parte a flotei de tancuri a Ucrainei rămîne de producţie sovietică.

Obiectiv al PE: Reducerea dependenţei UE de materii prime necesare în tehnologie

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în plenul Parlamentului European (PE) reunit la Strasbourg un plan de reducere a dependenţei UE de materiile prime necesare în industria tehnologică, relatează DPA, potrivit agerpres.

„Vrem să extragem mai multe minereuri şi minerale aici în Uniunea Europeană. Vrem să ne dezvoltăm capacităţile de procesare pînă la cel puţin 40% din consumul anual”, a anunţat Ursula von der Leyen, subliniind importanţa reciclării.

Materii prime critice sunt necesare în telefoane, vehicule electrice, cipuri, baterii, panouri solare şi turbine eoliene, a spus ea, adresîndu-se eurodeputaţilor.

UE primeşte 98% din resursele de pămînturi rare şi 93% din cele de magneziu din China, a spus Ursula von der Leyen.

„Dacă vrem să fim independenţi, trebuie să ne consolidăm şi să ne diversificăm urgent lanţurile de aprovizionare”, a spus ea.

Comisia Europeană îşi propune, de asemenea, ca UE să producă cel puţin 40% din tehnologia curată necesară în blocul comunitar, să emită permise şi să creeze scheme de ajutor de stat mai simple.

Von der Leyen a mai spus că ţările UE ar trebui să crească cheltuielile pentru cercetare şi a promis eforturi pentru a reduce birocraţia pentru companiile mici şi mijlocii şi costurile de implementare a legilor UE.

Biserica Poloneză vrea anchetarea cazurilor de pedofilie

Episcopii polonezi au anunţat crearea în viitorul apropiat a unui prim „grup independent de anchetă” în cazurile de pedofilie în rîndul clerului, după dezvăluirile conform cărora Ioan Paul al II-lea a acoperit preoţii pedofili înainte de a fi ales Papă, informează AFP, potrivit agerpres.

Un reportaj difuzat pe postul TVN şi o carte scrisă de jurnalistul olandez Ekke Overbeek au susţinut, săptămîna trecută, că viitorul Papă polonez a acoperit cazuri de pedofilie pe cînd era episcop de Cracovia, stîrnind o dezbatere aprinsă între naţionaliştii aflaţi la guvernare şi Biserică pe de o parte, şi liberalii şi stînga pe de altă parte.

Camera inferioară a Parlamentului polonez, controlată de naţionaliştii populişti la putere, a adoptat, săptămîna trecută, o rezoluţie în care „condamnă cu fermitate campania ruşinoasă din mass-media… al cărei obiect este Marele Papă – Sfîntul Ioan Paul al II-lea, cel mai eminent polonez din istorie”.

Ministerul polonez de Externe l-a invitat pe ambasadorul american la o discuţie dedicată, potrivit presei poloneze, canalului de televiziune TVN, ce aparţine grupului american Discovery care a difuzat Duminică un reportaj incriminator despre fostul suveran pontif.

Investigaţii jurnalistice citează documente şi mărturii directe referitoare la cazuri de pedofilie ale preoţilor, despre care ar fi avut cunoştinţă viitorul Papă Ioan Paul al II-lea.

Borrell acuză nerespectarea regulilor comerţului internaţional

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a apreciat că Inflation Reduction Act (IRA), planul american de subvenţii pentru industriile verzi, „nu respectă” regulile comerţului internaţional „la numeroase capitole”, informează AFP, potrivit agerpres.

„Cu IRA (amplu plan american asupra climei şi împotriva inflaţiei), SUA au înfiinţat una dintre politicile cele mai protecţioniste de după anii 30” ai secolului trecut, a subliniat Borrell în timpul unei dezbateri asupra relaţiilor transatlantice în Parlamentul European.

„Soluţiile trebuie întotdeauna să respecte regulile comerţului internaţional, ceea ce noi am susţinut mereu, şi este clar că ceea ce a fost prezentat de SUA, la numeroase capitole, nu respectă” aceste reguli, a deplîns Borrell, la scurt timp după vizita întreprinsă la Washington de preşedinta Comisiei Europene.

„Americanii au recurs la subvenţii masive pentru industriile verzi. Acesta nu este modelul europenilor (…). Noi trebuie să evităm ca deciziile americane să aibă un efect de prejudiciere a intereselor noastre”, a avertizat şeful diplomaţiei europene.

IRA este un enorm plan de ajutoare pentru tranziţia energetică, lansat de Joe Biden şi care susţine politica Made in America, în special prin înlesniri fiscale la achiziţia de vehicule electrice, şi ale cărei efecte stîrnesc îngrijorare în rîndul industriilor europene.

În Uzbekistan, va avea loc un referendum pentru consolidarea puterii actualului Preşedinte

Referendumul constituţional prevăzut pentru sfîrşitul lui Aprilie în Uzbekistan, ţară autoritară din Asia Centrală, va propune în special introducerea unui mandat prezidenţial pe şapte ani şi autorizarea actualului Preşedinte Şavkat Mirzioiev, la putere din 2016, să candideze pentru două noi mandate, informează AFP, citînd un document oficial, transmite agerpres.

„Preşedintele este ales (…) pentru un mandat de şapte ani”, comparativ cu cinci ani în prezent, arată proiectul de lege asupra revizuirii Constituţiei care va fi supus unui referendum.

Persoanele deja la putere „au dreptul să candideze (…), indiferent de numărul de mandate consecutive” pe care le-au exercitat deja, potrivit documentului.

Noua Constituţie, care modifică două treimi din legea fundamentală actuală, dar menţine limitarea la două mandate consecutive, va fi supusă unui referendum pe 30 Aprilie, în această ţară cea mai populată din Asia Centrală, cu circa 35 de milioane de locuitori.

Instalat la putere în 2016, Mirzioiev a fost reales pentru cinci ani cu peste 80% din voturi în Octombrie 2021, după un scrutin lipsit de concurenţă veritabilă, potrivit observatorilor internaţionali.

Revizuirea Constituţiei îi va permite lui Şavkat Mirzioiev, 65 de ani, să candideze din nou în 2026 şi, dacă va fi reales, să rămînă la putere pînă în 2033 sau chiar în 2040 în caz de va fi din nou reales.

Începînd de Sîmbătă, 18 Martie, se declanșează procedurile de alegere a Preşedintelui şi a Parlamentului din Turcia

Procesul electoral pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale programate pentru 14 Mai va fi lansat Sîmbătă, 18 Martie, a anunţat Comisia Electorală din Turcia, transmite EFE, potrivit agerpres.

Decretul, publicat în Buletinul Oficial al statului, precizează că Sîmbătă are loc începerea oficială a procesului, iar de Duminică se primesc candidaturile pentru şefia statului, un termen care se va încheia pe 23 Martie pentru candidaţii înregistraţi de partidele politice şi pe 27 Martie pentru propunerile cetăţeneşti.

Lista finală a candidaţilor va fi anunţată pe 31 Martie, conform calendarului, iar campania electorală va începe oficial.

Partidul islamist AKP, care conduce Turcia din 2002, a precizat deja că actualul Preşedinte, Recep Tayyip Erdogan, va fi candidatul său, în timp ce o coaliţie de opoziţie de şase partide, condusă de partidul social-democrat CHP şi partidul naţionalist IYI, a anunţat candidatura lui Kemal Kilicdaroglu, liderul CHP.

Între 27 Aprilie şi 9 Mai se va putea vota la Consulatele turceşti din străinătate şi în punctele de frontieră şi aeroporturile din Turcia, ceea ce va facilita votul pentru milioane de emigranţi turci.

Pe 14 Mai, cetăţenii vor merge la urne, iar, dacă nici unul dintre candidaţii la Preşedinţie nu va primi peste 50%, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 28 Mai.

Meta va mai trimite în șomaj încă 10.000 de de angajați. Anterior concediase 11.000

Meta Platforms, compania mamă a Facebook, a anunţat că va desfiinţa 10.000 de locuri de muncă, la doar patru luni după ce a disponibilizat 11.000 de angajaţi, devenind prima mare companie din sectorul de tehnologie care anunţă al doilea mare val de disponibilizări, transmite Reuters, potrivit agerpres.   

„Ne aşteptăm să ne reducem efectivele cu aproximativ 10.000 de persoane şi să închidem aproximativ 5.000 de posturi suplimentare pe care nu le-am ocupat încă”, a declarat directorul general Mark Zuckerberg într-un mesaj trimis angajaţilor reţelei sociale.

Aceste noi disponibilizări fac parte dintr-o restructurare mai amplă a Meta, conform căreia structura organizaţională a companiei va fi diminuată, o serie de proiecte de importanţă redusă vor fi anulate iar ritmul angajărilor va fi încetinit.

Mark Zuckerberg a anunţat anterior că 2023 va fi „Anul Eficienţei” prin promisiunea de a reduce costurile cu cinci miliarde de dolari, pînă la un interval cuprins între 89 şi 95 de miliarde de dolari.

În total, industria tehnologiei a disponibilizat peste 280.000 de angajaţi de la începutul lui 2022 şi pînă în prezent. În luna Noiembrie a anului trecut, Meta a anunţat că intenţionează să renunţe la 11.000 de angajaţi la nivel mondial. Compania care a investit miliarde de dolari pentru a construi metaversul său futurist se confruntă cu o diminuare a cheltuielilor cu publicitatea după pandemie din partea companiilor care trebuie să facă faţă unei inflaţii ridicate şi majorării dobînzilor.

Pentru asigurarea securității obiectivelor sensibile din Viena, Poliţia austriacă și-a suplimentat efectivele

Începînd de Miercuri, Poliţia din Viena şi-a intensificat acţiunile de patrulare la obiectivele sensibile din Capitala Austriei, printre care biserici şi catedrale, după ce serviciile de securitate au primit informaţii care sugerează că are loc planificarea unui atac islamist, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Poliţia vieneză a transmis avertismente publice pe social media în legătură cu prezenţa sporită în Capitala austriacă a ofiţerilor, inclusiv a celor din forţele speciale.

Viena este una dintre cele mai sigure capitale din lume şi atacurile teroriste sunt extrem de rare. Primul atac de acest fel după zeci de ani a avut loc în Noiembrie 2020, cînd un jihadist a ucis patru oameni, înainte de a fi lichidat de forţele de ordine.

”Serviciile noastre de informaţii au motive să creadă că are loc planificarea unui atac cu motivaţie islamistă care să fie comis în Viena”, a scris Poliţia pe Twitter, în limba engleză.

”Ca măsură de precauţie, punctele de interes din oraş au fost plasate sub pază din partea forţelor de Poliţie obişnuite&speciale”, a adăugat Poliţia din Viena, care a precizat că nu este posibil de estimat cît vor fi în vigoare măsurile respective.

SUA avertizează Moscova că zborurile de supraveghere vor continua lîngă zonele de conflict din Ucraina

Statele Unite afirmă că vor continua zborurile de supraveghere lîngă zonele de conflict din Ucraina, în pofida pierderii unei drone care s-a prăbuşit în Marea Neagră, după ce a fost interceptată de avioane de luptă ruseşti, potrivit BBC.

Moscova a respins acuzaţiile SUA potrivit cărora ar fi forţat căderea dronei în mare. Armata americană declară că drona Reaper a fost doborîtă după ce a fost avariată de avioane de luptă ruseşti deasupra Mării Negre.

Oficialii susţin că drona survola deasupra apelor internaţionale cînd a fost interceptată şi stropită cu combustibil de avioane de luptă ruseşti. A fost atît de grav avariată încît operatorii săi nu au avut de ales şi au luat decizia de a o doborî în mare.

Conform Pentagonului, dispozitivul efectua operaţiuni de rutină în spaţiul aerian internaţional, însă oficialii nu au dat detalii despre misiunea pe care o avea sau locul exact unde zbura, transmite corespondentul BBC.