Sprijin neobosit pentru Ucraina, dispoziție proastă din cauza inflației și interes reînnoit pentru alegerile europene, așa este rezultatul barometrului european cu un an înainte de alegeri, scrie LE POINT, potrivit RADOR.

Cu un an înainte de alegerile europene, starea de spirit a europenilor este mixtă, potrivit barometrului publicat de Parlamentul European. Alegerile care vor avea loc în perioada 6 – 9 Iunie 2024 par să trezească puțin interes la mai mult de jumătate dintre cei chestionați (26.376 persoane în vîrstă de 15 ani și peste, în perioada 2 – 26 Martie 2023): 56% spun că sunt interesați, comparativ cu 50% în 2018 cu un an înainte de alegerile europene din 2019.

Rata de participare fusese mai bună în 2019 (50,6% față de 42,6% în 2014). Fenomenul de uzură a voturilor din 1979, anul cu cea mai mare prezență la vot (62%), fusese astfel oprit. Barometrul european pare să indice că participarea va crește. Dacă alegerile ar avea loc săptămîna viitoare, aproape două treimi dintre respondenți ar merge „probabil” la vot.

După cinci ani groaznici, afectați de pandemia secolului și de războiul din Ucraina și de consecințele acestuia asupra inflației, impactul Uniunii Europene asupra vieții europenilor, fie el bun sau rău, este acum clar resimțit de 71% dintre respondenți. Dar un lucru ar trebui să-i îngrijoreze pe liderii europeni: interesul este departe de a fi egal în cele 27 de state membre. Este cel mai puternic în Țările de Jos, Irlanda, Germania, Suedia, Finlanda și Malta. Interesul crește puternic în Letonia (+18 puncte), Italia și Polonia (+11 puncte), Belgia și Grecia (+10 puncte). Vești proaste pentru Emmanuel Macron: în Franța, interesul pentru alegerile europene este printre cele mai scăzute, la fel în Republica Cehă și Slovacia care încheie lista.

Întregul studiu ilustrează și acest apetit mai mic al francezilor pentru teme care îi interesează pe europeni. Din 22 Februarie 2022, UE s-a mobilizat ca niciodată pentru a ajuta Ucraina să reziste invaziei ruse. A investit aproape 67 de miliarde în diverse forme de ajutor (militar, sprijin pentru refugiați și asistență macrofinanciară). Această acțiune unică în istoria UE este susținută de 69% dintre respondenți, care se declară mulțumiți de acțiunile sale în acest domeniu. Sondajul nu ilustrează „oboseala de război” pe care se bazează forțele pro-Putin vizibile sau ascunse.

Cel mai puternic sprijin se înregistrează în Suedia (97%) și Finlanda (96%), două țări care, în urma agresiunii ruse, au decis să adere la NATO. De asemenea, este foarte puternic în Țările de Jos și Portugalia (95%) și în Danemarca (91%), țară care a decis, prin referendum, să se alăture politicii de securitate și apărare a UE de care se ţinuse departe de la aderare. Franța are o rată de satisfacție de 77%, puțin peste media europeană (76%).

În ciuda așa-numitei sale poziții „anti-război” și a refuzului său de a furniza arme Ucrainei, Ungaria arată în continuare sprijin, 64%, pentru acțiunea UE în Ucraina. De asemenea, nu este cea mai puțin favorabilă țară: Austria (61%), o țară neutră, Republica Cehă (58%), Bulgaria (54%), Grecia (51%) și Slovacia (51%) trec în spate.

Pe de altă parte, măsurile europene sau naționale de combatere a inflației prețurilor generează nemulțumiri. La nivel european, nemulțumirea este de 57% contra 32% mulțumiți. Respondenții francezi sunt și mai puțin mulțumiți de măsurile europene: 66% nemulțumiți față de 11% mulțumiți.

Guvernul Borne nu este imun la critici, în ciuda inflației mult mai scăzute decît la vecinii: 74% nemulțumiți față de 22% mulțumiți. Cetățenii europeni nu se compară cu vecinii lor, ei compară ceea ce le mai rămîne în portofel la sfîrșitul lunii cu propria lor situație anterioară. În orice caz, starea proastă a prețurilor nu afectează negativ sprijinul pentru Ucraina.

Mai îngrijorător pentru UE este faptul că opinia este foarte împărțită cu privire la  măsurile de protecție a mediului. Cu toate acestea, Pactul Verde („Green Deal”) a fost firul comun al legislaturii care se încheie într-un an. Dintre cele opt teme testate, Pactul Verde se află doar pe locul 7 în indicele de satisfacție și lucrurile sunt destul de amestecate: 47% sunt mulțumiți față de 43% care nu sunt. În Franța, proporția este și mai dezamăgitoare pentru instituții: 31% mulțumiți față de 50% care nu sunt.

Eșecul europenilor de a conveni asupra unei politici robuste de migrație este exprimat în barometrul european: 50% nemulțumiți față de 43% mulțumiți. În Franța, este mai rău: 54% nemulțumire față de 30% satisfacție. Norii care se adună deasupra capetelor europenilor cu pericolele tot mai mari nu îi împiedică să îşi mențină, în ciuda tuturor, optimismul pentru viitorul Europei (64%, în creștere cu 7 puncte față de toamna lui 2022).

Mai surprinzător, în acest sondaj, efectul Qatargate – scandalul de corupție care i-a afectat pe unii europarlamentari – nu apare. În orice caz, nu este măsurabil în această etapă. Poate că cetățenii au înțeles impactul său limitat (cîteva uscături ale pădurii fără greutate asupra deciziei), sau au uitat. Poate că ei nu acordă o importanță majoră vieții parlamentare europene.

Oricare ar fi explicația, adevărul este că atunci cînd respondenții sunt întrebați despre imaginea Parlamentului European, 43% răspund „neutru”, 37% „pozitiv”, iar 19% „negativ”. Curbe destul de stabile studiu după studiu. În Franța, rezultatele sunt mai marcate: opiniile negative cîntăresc 30%, opiniile pozitive 22% și opiniile neutre 46%.

Vom fi surprinși să aflăm că Parlamentul European primește mai multe opinii pozitive în Ungaria: 39% față de 45% neutre și 15% opinii negative. Surprinzător, avînd în vedere mesajele foarte negative din partea Guvernului Orban și a puternicei mass-media pro-guvernamentale către Parlamentul European. Există încă 49% dintre respondenții unguri care sunt în favoarea unui rol mai important pentru Parlament, față de 37% care doresc un rol mai puțin important și 10% un rol neschimbat. Slovacia și Republica Cehă apar în acest sondaj ca două țări mult mai eurosceptice decît Ungaria.

În barometrul Fundației Konrad-Adenauer, publicat recent de „Le Point”, sondajele arată o creștere a votului conservator sau naționalist, dar fără răsturnări majore în balanța Parlamentului European.

Articol de Emmanuel Berretta