Alta ar fi fost ”mîncarea de pește” dacă se putea pune recompensă pe capul lui

Mihai CONȚIU

Pentru întreaga presă internațională, finalul săptămînii trecute a fost unul bogat, fulminant, încununat, Vinei, 17 Martie, cu mandatul de arestare emis de către Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război în Ucraina.

Demn de reținut este faptul că CPI nu are propria forță de Poliție, așa că se bizuiește pe autoritățile țărilor pentru a pune în aplicare mandatele sale de arestare. Putin ar putea fi reținut doar dacă părăsește țara și merge într-una dintre cele 123 de țări semnatare ale tratatului CPI. 

Unele țări, inclusiv Ucraina, au semnat tratatul, dar nu l-au ratificat. Cu toate acestea, Ucraina a acceptat CPI de două ori – în 2014 și apoi în 2015. Rusia a fost semnatară a Statutului CPI de la Roma, dar s-a retras în 2016, afirmînd că nu mai recunoaște jurisdicția instanței.

Președintele CPI, Piotr Hofmanski, a declarat, pentru Al Jazeera, că este „complet irelevant” faptul că Rusia nu a ratificat Statutul de la Roma. ”Conform Statutului CPI, care are 123 de State părți, Curtea are jurisdicție asupra crimelor comise pe teritoriul unui stat parte sau al unui stat care i-a acceptat jurisdicția”. Se știe că Rusia nu își extrădează cetățenii, deci este foarte puțin probabil ca Putin sau să fie predat jurisdicției Curții prea curînd. Mai apoi, CPI nu organizează procese în absență, deci și această cale este închisă.

De cînd Rusia a invadat Ucraina, Putin a vizitat doar opt țări – șapte foste state sovietice și Iranul. Chiar dacă Putin ar continua să călătorească în străinătate, nu există nici o certitudine că va fi arestat, întrucît autoritățile acelor țări ar trebui să fie și dispuse să îl aresteze. Există un precedent în ceea ce privește sfidarea CPI: fostul Președinte sudanez Omar al-Bashir a călătorit în numeroase rînduri pe plan internațional, în ciuda unui mandat de arestare al CPI pentru implicarea sa în genocidul din Darfur.

La ora actuală, Putin este sigur de puterea lui și nu are motive să se teamă de o extrădare. Pe de altă parte, însă, un viitor lider de la Kremlin, scrie The Guardian, ar putea decide că ar fi în interesul Rusiei să îl trimită pe Putin la Haga decît să îl protejeze.

În acest sens, un exemplu este Slobodan Miloșevici, fostul Președinte al Iugoslaviei, care a fost pus sub acuzare pentru o serie de crime de război de către CPI pentru fosta Iugoslavie, în timpul războiului din Kosovo din 1999. În 2001, pe fondul unei lupte între politicienii opoziției din Serbia după căderea de la putere a lui Miloșevici, prim-ministrul Zoran Djindjić a ignorat o hotărîre judecătorească care interzicea extrădarea și a ordonat transferul lui Miloșevici la Haga.

Arestarea lui Miloșevici a fost, printre altele, determinată de presiunile internaționale exercitate asupra Guvernului iugoslav. Guvernul risca altfel să piardă ajutorul economic substanțial al SUA și împrumuturile de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Fiind întrebat dacă ia în considerație faptul că, într-o zi, Putin va fi în boxa acuzaților, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a făcut referire la procesele istorice ale criminalilor de război naziști, la cazul fostului Președinte iugoslav și la cel al fostului lider liberian Charles Taylor, printre alții. ”Toți aceștia au fost indivizi puternici, puternici și totuși s-au aflat în sălile de judecată”, a spus el.

Anunțul de Vineri rămîne, totuși, un moment extrem de important din mai multe motive, chiar și în condițiile în care Putin pare departe de un proces, scrie BBC. Mandatul de arestare este perceput ca un semnal din partea comunității internaționale că ceea ce se întîmplă în Ucraina încalcă legislația internațională. Instanța a spus că motivul pentru care face publice aceste mandate de arestare este că aceste crime continuă.

Mandatul trimite, de asemenea, un semnal către înalții oficiali ruși – militari și civili – care ar putea fi vulnerabili la urmărirea penală, fie acum, fie în viitor. Capacitatea lor de a călători în afara Rusiei va fi serios limitată. Decizia de a emite un mandat de arestare pe numele lui Putin este un „semnal de alarmă pentru ceilalți care comit abuzuri sau le acoperă”.

„Prin aceste mandate de arestare, CPI l-a făcut pe Putin un om căutat și a făcut primul pas pentru a pune capăt impunității care i-a încurajat pe autorii războiului Rusiei împotriva Ucrainei pentru mult prea mult timp”, a declarat Balkees Jarrah, director asociat pentru Justiție internațională. Nu în ultimul rînd, anunțul ar putea avea efecte majore asupra opiniei publice, atît la nivel internațional, cît și în interiorul Rusiei.

CPI este respectată în multe părți ale lumii, a explicat, pentru Time, Bill Bowring, profesor la Birkbeck College, Universitatea din Londra, care a reprezentat cazuri împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru înseamnă că acuzațiile vor slăbi și mai mult poziția lui Putin la nivel mondial. În timp ce multe țări occidentale au condamnat Rusia, Putin a continuat să spere la „înțelegere” din partea unor țări precum India și Africa de Sud, care ar putea considera că Rusia a fost forțată să acționeze în Ucraina ca urmare a strategiei NATO, a explicat Bowring. Acuzațiile CPI vor face ca această poziție să fie mai greu de susținut.

Speculînd pe marginea faptului că CPI nu are propria forță de Poliție, putem să ne gîndim că și acesta este motivul pentru care nu se poate pune o recompensă tentantă de multe milioane de dolari ori euro pe capul lui Putin. Aici ne gîndim la o recompensă atît de tentantă încît să dea de gîndit multor figuri puternice din anturajul lui care, dincolo de tentația recompensei, și-ar motiva umanitar capturarea și expedierea unui criminal dictator de talia lui Putin la Haga!

Deocamdată, e greu de crezut că Haga și nu moartea îi va fi prima ”gazdă captivă”, deși, creștinește meditînd, credem că miliarde de oameni ar dori să-l vadă mai întîi în boxa acuzațiilor, iar mai apoi…!