Oare SIS ştie cine este acest om şi al cui este?

Autor: Kurt SOLOVIOV

Orice om, conform Constituţiei, legislaţiei europene şi Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, are dreptul la libera circulaţie, libertatea de exprimare, de iniţiativă, de asociere etc., dar aceste privilegii nu trebuie să limiteze dreptul altui om de a pune la îndoială, contesta sau analiza modalităţile prin care un individ înţelege să-şi exprime, aplice drepturile amintite.

În rîndurile care urmează, ne vom referi doar la cîteva drepturi exercitate de către omul de afaceri Renato Usatîi, cetăţean al R. Moldova şi probabil că şi al Federaţiei Ruse.

Fiind deja o persoană publică, apărînd oarecum brusc, surprinzător în centrul atenţiei mediatice, ţinînd seama de contextul „umanitar-politic” în care s-a (auto)plasat, suntem datori faţă de cititori să ne exprimăm opinia. Potrivit presei, Renato Usatîi este preşedintele companiei ВПТ-НН din Nijni Novgorod şi senior vicepreşedinte al Uniunii Constructorilor Căilor Ferate din Moscova.

Presa despre Usatîi

„Portalul rus crimerussia.ru îl descrie pe Renato Usatîi ca fiind un „celebru bancher, originar din Moldova, cu „moravuri” de atac raider, un mecenat grijuliu, patriot şi pur şi simplu un om bun din cadrul unei grupări criminale”. În articolul „O istorie despre făţărnicie: „fratele Solnţsevski” povesteşte despre ce l-ar motiva „să facă bine”, autorii pun accent pe faptul că din presa moldovenească reiese că „Usatîi străluceşte de bunătate şi nu se zgîrceşte să sponsorizeze evenimente culturale sau sociale cu banii lui „binemeritaţi”. Mai mult, autorii articolului îşi manifestă regretul faţă de faptul că, deşi populaţia are acces la informaţii, ea refuză să creadă că „iubitul lor mecenat este un criminal.” (...)

Amintim că ziarul TIMPUL a investigat implicarea lui Usatîi în cazul Gorbunţov şi care erau relaţiile dintre aceştia. O discuţie dintre ei, înregistrată pe Skype, care a avut loc înainte de atentatul la viaţa lui Gorbunţov, scoate la lumină faptul că Renato Usatîi, reprezentantul acţionarilor „Universalbank” de după aşa-zisul atac raider din 2011, se afla în relaţii destul de amicale cu ex-preşedintele băncii, Gherman Gorbunţov, anunţat în căutare internaţională. (...) „În discuţia respectivă, Renato Usatîi se arăta pregătit să rezolve problemele lui Gorbunţov cu procuratura, CCCEC şi alte organe de drept din RM...” (...) „...RM nu este condusă de preşedinte, premier sau parlament, ci de controversaţi oameni de afaceri, care închid şi pornesc dosarele penale fără nici o grijă, contra unor sume fabuloase de bani. Uimeşte şi dispreţul acestora faţă de moldoveni. „M-a sunat un puţoi de moldovean” sau „Să-mi bag piciorul în toată mizeria moldovenească” sunt doar cîteva expresii care, dacă ţinem cont şi de limbajul licenţios rusesc al lui Usatîi, depăşesc orice limită”. (Timpul, 21 Septembrie 2013)

Ziarul de Gardă a publicat un articol intitulat „Renato Usatîi. Scurt rezumat”, în care scrie că de numele acestuia sunt legate, direct sau indirect, noţiuni gen atacuri raider, falimentare de bănci, asasinate, relaţii cu lumea interlopă, averi. În 2011, publicaţia a mai scris despre Renato Usatîi cîteva articole legate de problema Universalbank şi de atentatul asupra lui Gherman Gorbunţov. (Unimedia)

Usatîi despre sine în presă

„Am vorbit cu Alina Radu şi am întrebat-o: „De ce scrieţi că i-am adresat un şir de întrebări lui Usatîi, iar el ne-a ignorat?”. Ea mi-a răspuns că este gata să îmi retransmită întrebările, iar eu i-am răspuns să nu folosească în acest caz cuvîntul dublez pentru că nu este corect. Mi-a spus să nu o învăţ eu cum să lucreze pentru că are mulţi ani de experienţă. „Eu nu rog să mă faceţi erou”, i-am răspuns, ci doar să scrieţi corect. „Eu pe Filat oricum o să-l bag la puşcărie”. Da, asta i-am spus, recunosc.” (...) „Că o să fac din ziarul Timpul „garadskaia golubeatnea” şi din Ziarul de Gardă „restaurant La plăcinte”, este adevărat, am spus-o. Și faza cu purcica, la fel”, a declarat Renato Usatîi.

„Da. Cînd am plecat la Moscova, aveam datorii de 300 de mii de dolari, o sumă fantastică pentru mine pe atunci. Mi-au trebuit trei ani ca să-mi achit datoriile. (...) Experienţa la Căile Ferate din Moldova mi-a fost extrem de utilă, pentru că am avut norocul să cunosc nişte tipi foarte talentaţi din Nijni Novgorod, care au inventat un fier foarte specific, dar  neînţeles de mine la acel moment. Dar tema mi-a plăcut. Am început să producem anumite piese pentru calea ferată, pentru prelucrarea roţilor de tren, a şinei pentru căile ferate. (...) A durat cîţiva ani să le prezentăm produsele noastre, să le cîştigăm încrederea şi să ajungem primii pe piaţă. Eu sunt un om sovietic şi sper că aşa voi rămîne toată viaţa mea.”

Ce bănuim, înţelegem şi nu ştim

Suntem siguri că Usatîi poate fi un om extrem de generos, însă dărnicia sa prea a ieşit la iveală brusc, anunţată de gornişti şi mediatizată indecent de excesiv pentru orice observator cu bun-simţ. Generozitatea unui om cunoaşte mai multe forme de afişare, ca să ne exprimăm aşa, şi ne vom referi doar la două tipuri: 1. Cea creştinească, în care elementul publicitar este exclus cu desăvîrşire deoarece o goleşte de esenţă (pioşenie, lipsă de trufie etc.). 2. Generozitatea etalată în scopul obţinerii de avantaje politice, financiare şi sociale pe termen lung, care presupune o publicitate costisitoare în exces. Generozitatea lui Usatîi s-a extins şi asupra jurnaliştilor, oferindu-se să le suporte toate cheltuielilor celor dornici să-l viziteze la Moscova doar pentru o conferinţă de presă.

Un om generos se comportă ca atare constant. El face bine oamenilor permanent, în funcţie de acumulările progresive de noi averi. El oferă oamenilor tot timpul cîte ceva, nu aşteaptă să ajungă milionar ca să fie generos pentru că nu are de unde şti că va ajunge milionar.

Astfel, Renato Usatîi ne lasă impresia că a aşteptat ca mai întîi să ajungă milionar spre a fi generos în exces, iar asta s-a întîmplat chiar anul acesta, cu prilejul Hramului oraşului său natal Făleşti. Este bine şi aşa! Le-a făcut o bucurie celor dornici de spectacole gratuite, profesorilor de acolo cărora le-a oferit un milion de lei şi altora. La fel de generos în spectacole costisitoare a fost şi cu cei din Bălţi, unde, în centrul oraşului, le-a dăruit localnicilor şi un bust al lui Vladimir Vîsoţki, nu unul al lui Nicolae Sulac, căci tot a declarat în costisitoarea revistă VIP că ar fi un mare admirator al cîntecului moldovenesc. Este bine şi aşa, dar nu ştiu cît este de bine pentru pacea lui interioară că de atunci nu mai auzim de nici un act de caritate consemnabil! I s-a terminat mila creştinească? Acest om ne creează deja impresia că generozitatea lui se îndreaptă mai mult spre mass-media şi... media politică!

Spune Usatîi: „Cînd am plecat la Moscova, aveam datorii de 300 de mii de dolari, ... mi-au trebuit trei ani ca să-mi achit datoriile.” Înţelegem că din cei 10 ani cît a stat şi a  muncit în Rusia, în primii trei a lucrat să-şi plătească datoriile, iar în următorii 7 ani a devenit multimilionar. Este un geniu al finanţelor, fraţilor, nu-i aşa?

Ce nu pricepem?

Acelaşi Usatîi, îi spune generoasei Rodica Ciorănică, pentru VIP, următoarele: „Aveam 25 de ani. Am fost tot timpul mai mult funcţionar decît businessman: la 21 de ani lucram supervizor în aeroportul din Chişinău, iar la 23 eram deja inginer-şef al Combinatului alimentar al Căilor Ferate din Moldova. Administram toate vagoanele-restaurant ale CFM.” E-n regulă pînă aici!

Un lucru nu înţelegem: dacă era mai mult funcţionar decît businessman, înseamnă că trăia din salariu, iar acest lucru este dat şi de funcţiile importante deţinute la o vîrstă relativ fragedă, atunci care-i credibilitatea unui tinerel în clipa în care face datorii de 300 de mii de dolari? Cine, din ce raţiuni şi pentru ce poate împrumuta cineva un tînăr de nici 25 de ani cu o sumă atît de mare? Faptul că a administrat toate vagoanele-restaurant să fie un crîmpei de răspuns?

Revenirea politică a lui Usatîi

Dincolo de acţiunile lui caritabile amintite, de explozia mediatică stîrnită în jurul lui, se creează impresia că Usatîi a venit aici programat, asistat sau chiar trimis de cineva ca să se impună în R. Moldova ca lider, arbitru politic şi poate chiar şi ca viitor politician. Demn de reţinut că apariţia lui, la luminile rampei, în R. Moldova, are loc în anul de graţie 2013, care trebuie să culmineze cu Summit-ul de la Vilnius! În acest context, reamintesc că a declarat: „Eu sunt un om sovietic şi sper că aşa voi rămîne toată viaţa mea! Nu am nimic împotriva oamenilor din SUA şi a cetăţenilor UE, dar urăsc politica pe care o promovează americanii şi europenii, în special în afara statelor lor.”

Foarte bine, zicem noi, să rămînă sovietic toată viaţa, dar să nu-şi închipuie că va re-sovietiza acest popor după bunul lui plac, cu două concerte şi cu nişte bani aruncaţi calculat la întîmplare, chiar dacă spune că ţara în care ar vrea să trăiască se numeşte Rusia-Moldova ! Mesajele sale politice îi subminează serios calitatea de binefăcător. Oare chiar „este silit să se implice în politica moldovenească”?

Binefăcător sau procuror, judecător şi temnicer?

Aşa-zisul om de caritate Usarîi, în totală contradicţie cu preceptele morale obligatorii după care trebuie să se călăuzească orice astfel de om, face următoarele declaraţii halucinante: „Eu pe Filat oricum o să-l bag la puşcărie”,„Îl voi pune la dubă pe  Filat”,  mai spunînd că „Vlad Filat este un „cadavru politic”. Ştiindu-se că Filat este unul dintre artizanii parcursului european al R. Moldova din ultimii 4 ani, capătă cu totul alte înţelesuri ameninţările lui Usatîi.

La urma urmei, cine-i Usatîi şi în ce calitate pronunţă astfel de „sentinţe”? Din contextul ameninţărilor lui, înţelegem că cineva i-a garantat că chiar va ajunge la unul dintre pupitrele de comandă ale ţării dacă îşi va îndeplini misiunea, iar noi ştim că vine din Rusia şi se spune că nu ar fi deloc ostil comuniştilor.  Deocamdată este un aventurier politic angajat în atacuri politice, nu şi într-un partid. Oare nu o fi un aventurier şi în „clubul select” al milionarilor de carton? După cele citite pînă acum, oricine îşi dă seama că acest Usatîi face şi el parte din angrenajul antinaţional ostil integrării europene a R. Moldova.

Oare SIS ştie cine este acest om, al cui este şi căror interese slujeşte, căci integrarea europeană a ţării este un Proiect şi un interes naţional ce înseamnă şi siguranţa naţională?

O dovadă în plus că acest individ bogat nu este un binefăcător autentic, ci om pus pe „rele politici” şi manipulări comunisto-sovietice grosolane, este şi sondajul politic pe care şi l-a comandat. Este un sondaj în care-şi plasează PCRM drept cîştigător absolut în alegeri, cu 55%, iar Voronin în fruntea tuturor opţiunilor. Ca să pară credibil, a dat doar un procent în plus celor care se pronunţă în favoarea aderării R. Moldova la UE faţă de cei care optează pentru Uniunea Vamală. Dar şi asta o face cu perfidie, căci la capitolul alegerii între cele două organisme, plasează opţiunea pentru Uniunea Vamală cu 48%, iar pentru UE cu 42%.

Iarăşi întrebăm: Cine şi în ce calitate relativ oficială, publică este acest Usatîi de ne bombardează cu astfel de sondaje? Păi nu era mai bine să dea aceşti bani unor orfelinate, căci este binefăcător, nu?

Domn binefăcător şi golan faţă de presă

„Că o să fac din ziarul Timpul „garadskaia golubeatnea” şi din Ziarul de Gardă „restaurant La plăcinte”, este adevărat, am spus-o. Și faza cu purcica, la fel”, a declarat, fără ruşine, Renato Usatîi pentru Unimedia. „Nişte porci sunteţi români”, le-ar fi spus Usatîi celor de la ZDG. Noi ştim că moldoveni le spun porci altora, nu românilor!

Acum vedeţi cîtă mitocănie se ascunde în sufletul acestui „binefăcător” intervievat atît de graţios şi înălţător de Rodica Ciorănică în VIP? Vedeţi cît de puternic se simte dacă-şi permite să pună la zid în acest fel nişte ziare şi-i spune unei jurnaliste că este purcică? Şi mai spune că este copilul unor părinţi profesori...!

Aşadar, cine-i acest Usatîi şi ce caută în R. Moldova acum? SIS ştie?