PIB înfoiat cu un leu uşurat

Am relatat într-unul din numerele trecute că Produsul Intern brut al ţării a sporit cu aproape 9 procente, cea mai mare creştere din istoria ţării. Din păcate, această cifră record ţine mai mult de domeniul statisticilor oficiale. Guvernanţii pot s-o folosească cînd poftesc, pentru a-şi scoate în evidenţă succesele îndoielnice. Oricum, cetăţenii ţării nu-i vor înţelege despre ce vorbesc, pentru că efectiv nu au simţit rezultatele acestei creşteri economice spectaculoase, după cum ne-o prezintă datele statistice oficiale. Or, creşterea salariilor a fost de 3 ori mai mică. Planul Guvernului de creare a locurilor de muncă a fost dat peste cap.

Îndoielile mele privind efectele reale ale creşterii economice „zăpăcitoare” de anul trecut sînt împărtăşite şi de unii analişti, experţi economici din ţară. Bunăoară, Adrian Lupuşor, de la centrul analitic “Expert Grup”, repetă în mare măsură ceea ce am spus şi eu. El, de exemplu, susţine că relansarea economică nu s-a reflectat în modul corespunzător asupra creării locurilor de muncă. Acesta reiterează că creşterea neînsemnată a ratei de ocupare a populaţiei ţării apte de muncă de la nivelul mediu de 38,4 procente, în 2012, la 39,3 procente, în 2013, a fost în mare măsură determinată de angajările din mediul rural, condiţionate de condiţiile favorabile din agricultură. În timp ce, precizează acest expert, rata de ocupare în mediul urban a scăzut de la 43,6 procente, în 2012, la 42,8 procente, anul trecut.

Mai mult ca atît, el sugerează că odată cu epuizarea efectelor relansării sectorului agricol şi a creşterii mult mai modeste care se prevede pentru anul curent, de altminteri o previziune acceptată şi de alţi experţi, analişti economici din ţară încă la finele anului trecut, rata de ocupare a forţei de muncă în Republica Moldova, cel mai probabil, va rămîne aproape la nivelul existent, care este caracterizat drept unul din cele mai scăzute din regiune.

Oprindu-se asupra premiselor ce au condus la extinderea Produsului Intern Brut (PIB) de anul trecut, Adrian Lupuşor încearcă să explice că tocmai factorii principali care au condiţionat avansul economic din anul trecut ar putea să piardă din intensitatea lor pe parcursul anului curent şi, în acest fel, să ameninţe creşterea economică din 2014. El remarcă că, deşi aproape jumătate din acest avînt economic impresionant s-a datorat creşterii cu 41procente a valorii adăugate brute în sectorul agricol, respectiva evoluţie pozitivă nu a avut la bază careva îmbunătăţiri structurale din sector, ci a fost alimentată doar de creşterea compensatorie după seceta din 2012, care a cauzat un declin de 20,1 procente. Expertul este convins că anul acesta agricultura va da rezultate mult mai modeste, chiar pornind de la premisa că datele de referinţă se vor dovedi cu mult mai înalte, iar deficienţele structurale din sectorul respectiv se vor face resimţite.

Expertul ar putea să-i supere pe cei de la Guvern, susţinînd cu fermitate că creşterea economică din 2013 a fost una umflată. În primul rind, prin deprecierea controlată a monedei naţionale faţă de dolarul SUA cu circa 4 procente şi faţă de euro cu 7,5 procente în comparaţie cu anul anterior, 2012, care a condus la creşterea consumului final, încasărilor la buget şi a exporturilor. Potrivit calculelor lui Adrian Lupuşor, devalorizarea leului moldovenesc ar fi contribuit suplimentar cu 1,0-1,5 puncte procentuale la creşterea PIB-ului din anul trecut. El este de părere că în 2014 vom asista la dispariţia efectelor pozitive de scurtă durată a deprecierii monedei naţionale, iar în situaţia în care cursul de schimb nu va fi gestionat în mod adecvat, ieftinirea leului moldovenesc ar putea submina creşterea economică, drept urmare a micşorării puterii de cumpărare a populaţiei şi a scăderii încrederii investitorilor faţă de economia noastră.

Drept concluzie, expertul economic caută să ne convingă că dacă nu am fi avut parte de nişte condiţii meterologice bune pentru agricultură, dacă nu ar fi fost devalorizat banul nostru, atunci economia moldovenească ar fi crescut cu doar 3-3,5 procente. Pornind de la premisa că factorii respectivi ar putea să-şi piardă din consistenţa lor în viitorul apropiat, Adrian Lupuşor crede că anul acesta ne putem aştepta la o creştere economică de ansamblu de aproape 3 procente şi o stagnare în sectorul agricol. Cu un asemenea nivel de creştere, ne asigură acesta, cu siguranţă nu vom putea ajunge la cota medie pe care o înregistrează ţările din regiune. Ca să atingem o atare performanţă, după calculele expertului, economia moldovenească ar trebui să crească de cel puţin de două ori mai repede.

O creştere economică atît de înaltă, precum cea de anul trecut, este dificil de menţinut cîtă vreme aceasta este asigurată de factori cu caracter temporar, ci nu de intervenţii structurale de lungă durată, conchide reprezentantul “Expert-Grup”. Remarca dumnealui vizează în mod deosebit sectorul agricol care, în opinia lui, după avîntul impresionant de 41 procente, ar putea înregistra o stagnare sau chiar descreştere în anul curent.

Adrian Lupuşor se referă la o serie de provocări cu care ar putea să se confrunte economia moldovenească în următoarele luni, pînă la sfîrşitul anului de faţă. El nu exclude o încetinire esenţială a creşterii economice pînă la aproape 3 procente. Dar şi această prognoză s-ar putea dovedi excesiv de optimistă, pentru că ne avertizează acesta, sîntem expuşi unor riscuri externe majore, legate în mare parte de înrăutăţirea situaţiei economice din Rusia şi Italia, care ar putea afecta în mod grav exporturile şi fluxurile transferurilor băneşti din străinătate. Deja se vorbeşte că situaţia încordată din ţara vecină, Ucraina, a perturbat activitatea anumitor sectoare ale economiei noastre, iar expertul avertizează că am putea fi afectaţi şi mai mult. Sînt pregătiţi guvernanţii noştri ca să facă faţă provocărilor enunţate? Am îndoieli. Pribluiesc că aceştia sînt cu gîndul la alegerile parlamentare din toamnă, încît nu le arde de ţară.

Vlad LOGHIN