Zeci de mii de irakieni sunt încă daţi dispăruţi după aproape 20 de ani de la invazia americană în Irak care a dus la căderea regimului dictatorial al lui Saddam Hussein, reaminteşte Reuters Luni, potrivit agerpres.

Rudele celor ucişi sau dispăruţi în timpul dictaturii credeau, acum două decenii, că vor afla în curînd ce s-a întîmplat cu cei dragi despre care nu mai ştiau nimic.

În Irak s-au găsit zeci de gropi comune, care stau mărturie despre atrocităţile comise sub conducerea partidului Baas al lui Saddam. Identificarea cadavrelor a mers însă încet şi nu s-a finalizat, iar din cauza haosului şi conflictelor care au urmat după încheierea invaziei americane multe victime ale crimelor istorice au rămas în continuare necunoscute.

Exhumările au mers încet, iar între timp alte vieţi s-au pierdut în luptele interne dintre diferite grupări armate, în timp ce se ridicau şi cădeau Al Qaeda, Statul Islamic sau miliţii şiite.

Astăzi, Irakul este una din ţările cu cele mai multe cazuri de persoane dispărute, arată datele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii. Conform unora din estimări, ar putea fi vorba chiar de sute de mii de oameni.

Fundaţia Martirilor, organizaţie guvernamentală implicată în identificarea victimelor şi acordarea de despăgubiri familiilor acestora, consemnează că pînă acum au fost exhumate rămăşiţele pămînteşti din peste 260 de gropi comune, iar alte zeci sunt încă neatinse.

Resursele disponibile pentru acest efort uriaş sunt limitate. Un departament al Ministerului Sănătăţii de la Bagdad are circa 100 de angajaţi care procesează unul cîte unul siturile respective.

Şefa departamentului, Yasmine Siddiq, afirmă că din 4.500 de cadavre exhumate au fost identificate circa 2.000 de mostre de ADN. Pe rafturile din depozitul ei sunt înşirate inclusiv rămăşiţe ale războiului din anii 1980-1988 dintre Irak şi Iran: cranii, tacîmuri, un ceas – orice poate ajuta la identificarea victimelor. La eforturile criminalistice se adaugă cele ale arhiviştilor care studiază teancuri de documente ale Baas, formaţiune desfiinţată după ce Saddam a fost răsturnat de la putere. Ei încearcă să găsească numele celor dispăruţi şi încă neidentificaţi.

Mehdi Ibrahim, reprezentant al Fundaţiei Martirilor, spune că echipa sa identifică săptămînal circa 200 de victime, ale căror nume sunt apoi publicate în mediile sociale. Pînă acum, organizaţia a procesat aproximativ jumătate din cele un milion de documente pe care le deţine. Majoritatea actelor regimului Baas sunt în posesia Guvernului, iar altele au fost distruse după invazie.

Unele atrocităţi sunt anchetate mai rapid. Siddiq precizează că s-a acordat prioritate investigării masacrelor comise de Statul Islamic (ISIS), grupare islamică extremistă care a ocupat timp de trei ani, începînd din 2014, o mare parte din Nordul Irakului.

Cea mai mare rată de identificare s-a realizat în privinţa incidentului cunoscut ca masacrul de la Camp Speicher, unde ISIS a executat prin împuşcare mii de recruţi din Armata irakiană. ”Majoritatea familiilor au declarat dispariţiile şi cele mai multe cadavre au fost găsite”, explică Siddiq. Fundaţia Martirilor precizează că, din 2.000 de victime, 1.200 au fost cu siguranţă ucise, iar alte 757 sunt încă date dispărute.

În Sinjar, unde ISIS a desfăşurat, potrivit ONU, un genocid împotriva minorităţii yazidi, au fost reînhumaţi circa 600 de morţi, din care 150 fuseseră identificaţi.

Alte cazuri de dispariţie au rămas pînă acum neanchetate. În regiunea rurală Saqlawiya din apropierea oraşului sunnit Falluja, familiile au tot mai puţine speranţe de a afla ce s-a întîmplat cu peste 600 de bărbaţi luaţi prizonieri cînd forţele de securitate au alungat ISIS. Martori cu care a discutat agenţia Reuters în 2016, angajaţi ai ONU, oficialităţi irakiene şi organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) au relatat că miliţiile şiite care voiau să se răzbune au adunat sunniţii din oraşul Saqlawiya.

„Guvernul irakian trebuie să facă tot ce se poate pentru a-i localiza pe cei dispăruţi şi a-i trage la răspundere pe cei care au comis infracţiuni”, cere Ahmed Benchemsi, reprezentant al HRW.

Fundaţia Martirilor şi Ministerul de Interne de la Bagdad nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta despre dosarul Saqlawiya.

Comandantul local Abdul Kareem Al-Yassiri din Forţele de Mobilizare Populară (PMF), a cărui unitate se află în prezent în apropiere de oraş, neagă orice implicare a PMF în dispariţiile din zonă în timpul războiului cu ISIS. ”Aceste acuzaţii sunt nefondate şi politizate pentru a-i calomnia pe militarii noştri şi le respingem”, a declarat el, adăugînd că e convins că ISIS este de vină pentru astfel de cazuri.