De la declanşarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Statele Unite au răspuns constantelor ameninţări nucleare ale preşedintelui Vladimir Putin cu următoarea frază: „Nu observăm un pericol iminent de atac nuclear”, transmite agerpres.

Moderaţia americanilor contrastează cu abordarea de tipul „totul sau nimic” a Kremlinului şi se bazează, potrivit experţilor consultaţi de EFE, pe analize exhaustive provenite de la serviciile secrete şi pe studiul pe teren cu ajutorul sateliţilor.

Dar odată cu aparenta năruire a ultimului tratat în vigoare pentru reducerea armelor nucleare strategice, New START, care obligă Washingtonul şi Moscova să furnizeze informaţii cu privire la numărul şi amplasarea focoaselor nucleare, marja de eroare nu face decît să crească, scrie EFE.

„SUA încă au capacităţi de intelligence pentru a le ajuta să înţeleagă ce anume are Rusia şi ce face în privinţa armelor nucleare”, explică Emma Claire Foley, analist la Global Zero, grup care luptă pentru abolirea armelor atomice. Totuşi, experta avertizează că, pe măsură ce trece timpul, această respingere deliberată a transparenţei va crea „tot mai mult spaţiu pentru incertitudine şi pentru a ne aştepta la ce este mai rău”.

Cum măsoară SUA riscul unui atac nuclear?

O pistă cu privire la capacităţile Washingtonului de a evalua posibilitatea ca Rusia să folosească armele nucleare se poate intui din constantele clarificări pe care le aduce Administraţia americană ori de cîte ori Putin ameninţă cu folosirea lor în Ucraina.

După ce The New York Times a publicat, în Noiembrie 2022, o ştire despre presupuse conversaţii între generali ruşi despre utilizarea armelor atomice, John Kirby, unul dintre purtătorii de cuvînt ai Casei Albe, a dat asigurări că „nu există semne că Rusia se pregăteşte să folosească acest tip de armă”.

Mesajul a fost repetat recent, în declaraţii către EFE, de un oficial al Departamentului Apărării, care a adăugat că Statele Unite au „o varietate de modalităţi de a monitoriza războiul Rusiei în Ucraina”, dar fără a intra în mai multe detalii din „motive de securitate operaţională”.

„Dacă s-ar observa că rachetele mobile încep să-şi părăsească bazele sau că bombardierele efectuează mai multe zboruri decît în mod normal, acesta ar fi un semn că ruşii se pregătesc să atace”, clarifică, la rîndul său, fostul şef al Oficiului pentru Politici de Verificare şi de Securitate din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Tariq Rauf.

Rauf a explicat că, în prezent, chiar şi populaţia civilă poate fi conştientă de poziţia şi stadiul silozurilor, rachetelor şi sistemelor de lansare ruseşti prin intermediul imaginilor înregistrate de sateliţii comerciali.

Aşadar, atît timp cît forţele nucleare ale Kremlinului rămîn la acelaşi nivel de alertă şi SUA nu observă nici o deplasare a rachetelor, Washingtonul va continua să spună că este îngrijorat, dar nu vede nici un indiciu al unui atac iminent, adaugă el.

O chestiune de retorică

Poziţia rachetelor şi deplasarea bombardierelor nu sunt singurele aspecte care oferă autorităţilor americane o idee despre riscul nuclear din Ucraina. Şi retorica este importantă.

Potrivit lui Daryl Kimball, directorul executiv al Asociaţiei pentru Controlul Armelor (ACA), cînd a apărut informaţia despre generalii ruşi care discutau despre posibilitatea utilizării armelor atomice, mulţi din Administraţia SUA şi-au schimbat evaluarea în ceea ce privea riscul unui atac nuclear.

„De atunci, a existat o respingere semnificativă la nivel diplomatic a ameninţărilor nucleare ale lui Putin, nu numai de către SUA, ci şi de către oficiali chinezi şi din partea preşedintelui Chinei însuşi, Xi Jingping”, spune expertul, pînă într-acolo încît chiar Putin a negat, în Decembrie 2022, că ar intenţiona să le folosească.

Pentru Kimball, posibilitatea ca Noul START să nu mai funcţioneze – pentru moment Rusia doar şi-a anulat participarea la regimul de verificare, dar va continua să respecte limitele impuse în privinţa ogivelor nucleare – nu generează neapărat o ameninţare de utilizare, ci mai degrabă face să nu mai existe constrîngeri în privinţa arsenalelor celor două puteri nucleare.

Acest lucru ar creşte riscul unor erori de calcul în cazul unui accident sau dacă Rusia decide să realizeze un atac nuclear limitat asupra Ucrainei dacă se confruntă cu perspectiva înfrîngerii.

Un viitor incert

Pentru cei trei experţi, fragmentarea Noului START îndepărtează şi mai mult posibilitatea ca SUA şi Rusia să se pună de acord asupra elaborării unui nou tratat care să înlocuiască actualul acord, care oricum expiră în 2026.

Kimball spune că a purtat discuţii cu oficiali „foarte înalţi” din Administraţia Preşedintelui american Joe Biden, care sunt foarte hotărîţi să readucă Rusia în Noul START şi să negocieze limitele arsenalelor nucleare.

Dar instabilitatea politică din Statele Unite şi caracterul imprevizibil al războiului din Ucraina fac dificilă elaborarea unui acord formal.

Cei trei experţi cred însă că s-ar putea ajunge la compromisuri informale între lideri care să le permită să menţină în continuare o fereastră minimă pentru detensionare.