Pentru eficiența produselor sectorului zootehnic este necesar ca cerealele să treacă prin stomacul animalelor, pe urmă procesarea și ambalarea lor. Dar sectorul zootehnic este important și necesar și pentru creșterea fertilității solului. Ca exemplu, în perioada sovietică pe fiecare hectar de pămînt agricol se introducea anual 7 tone de îngrășăminte organice. Astăzi nici statistica nu este pe acest indicator.

Anul 2020 a demonstrat pe deplin că fără o irigație puternică nu putem avea o stabilitate și o creștere în agricultura țării.

Pentru aceasta trebuie elaborat un proiect național care ar include rezolvarea următoarele probleme:

-         remodernizarea sistemelor sovietice de irigare care mai pot fi restabilite;

-         să construim bazine mari de acumulare a apelor pe malurile rîurilor Nistru și Prut în perioada de primăvară cînd nivelul apelor crește;

-         de revenit cu timpul măcar parțial la construcția Canalului Dunărea – Nisporeni la care în perioada sovietică s-a efectuat un volum mare de lucru;

-         de elaborat un studiu de fezabilitate privind posibilitatea folosirii în viitor a apelor din zona Moldovei, din România care în fiecare primăvară inundă suprafețe mari. Acest posibil proiect ar rezolva irigarea masivă a terenurilor agricole din zona de nord a țării.

-         elaborarea unor tehnologii de captare a depunerilor atmosferice în cursul anului.

-         - inventarierea a celor 2000 de izvoare de pe teritoriul țării și aprecierea folosirii acestor ape. Adică irigația mică.

-         rezolvarea pe cale legislativă a folosirii apelor pentru irigare din lacurile existente;

-         utilizarea pe larg a tehnologiilor moderne de irigație din Israel și Iran mai ales picurătoarea subterană care economisește 40-50 % din apă.

Toate aceste propuneri și altele trebuie examinate de o comisie națională compusă din oameni de știință și specialiști practici din acest domeniu care ar elabora și s-ar implementa pe ani.

Pentru finanțarea acestor proiecte s-ar putea atrage resursele financiare (depozitele) ale populației, credite luate de la instituțiile financiare pe o perioadă lungă la dobînzi 1-2 % anual.

Astăzi în R. Moldova nu este lipsă de bani, problema este în proiecte viabile și de perspectivă.

Agricultorii noștri deja obțin productivitate înaltă pe suprafețe irigate mici.

Practica ne demonstrează că în rezervoarele mari de apă se poate de dezvoltat și o piscicultură rezultativă.

Poate pentru început acest proiect de irigare pare să fie exagerat, dar Moldova altă cale pentru dezvoltarea unei agriculturi înalt productive nu are. Să trăiești între două mari rîuri și să să n-ai agricultură ori să mori de sete este o performanță paradoxală! Cumpărăm sute de mii de tone de legume crescute în Turcia sau Israel prin metoda hidroponică!

Principalul este să începem de la puțin ca pe urmă să ajungem la mai mare.

Pandemia ne-a demonstrat că noi trebuie să rezolvăm problemele noastre singuri fiindcă în situații de crize mari fiecare țară se gîndește în primul rînd la poporul său.

R. Moldova este într-o situație complicată și privind capacitățile de păstrare a rezervelor de cereale, dar ele trebuie să fie măcar pentru 1,5 – 2 ani.

În caz de calamități naturale, dar ele mai devreme sau mai tîrziu o să fie, supraviețuiesc acei care din timp se pregătesc. Marele domnitor Ștefan Cel Mare din timp săpa gropi mari, le ardea și păstra cereale pentru timpuri de război și secete.

R. Moldova de rezerve mari de valută convertibilă pentru situații neordinare, ceea ce au alte țări, nu dispune.

Să presupunem că vom putea cumpăra dacă alte țări vor vinde la prețuri de cîteva ori mai mari produsele alimentare, noi nu vom avea cu ce plăti. Noi trebuie să ne conducem de proverbul vechi moldovenesc al strămoșilor noștri că ”Paza bună trece primejdia rea”. La ora actuală acest lucru se numește securitate alimentară.

Statul va susține agricultura, dar trebuie înțeles faptul că și fermierii între ei trebuie să se susțină prin cooperare , asociere și conlucrare.

Industria alimentară a R. Moldova are un rol central în economia țării, la fel și un potențial mare de dezvoltare, ea trebuie să devină baza de stabilitate a economiei.

Este nevoie de înțeles că pentru a deveni un stat dezvoltat și modern trebuie să dezvoltăm resurse umane cu un grad de competență mai mare, fiindcă ei reprezintă capitalul și potențialul care nu falimentează niciodată. Accentul trebuie pus serios pe calitatea studiilor din instituțiile de învățămînt superior, mediu, profesional și general care la ziua de astăzi lasă de dorit.

Cu cît mai mult și mai calitativ investești în oameni cu atît mai bine o să se dezvolte economia.

R. Moldova va avea succes dacă se va pune accentul pe știință, educație, tehnologii moderne, inovații, tehnologii informaționale și sănătate.

Motorul dezvoltării economiei în viitor în lume vor fi nu numai resursele financiare și tehnologice, dar mai ales talentele și calitatea conducătorilor.

Este nevoie urgent de o politică de stat ca profesioniștii să fie susținuți prin toate metodele ca să rămînă în țară. La ziua de astăzi aproape nimic nu se face pe această problemă.

Cu cît potențialul intelectual al țării este mare și mai performant cu atît mai mare este productivitatea muncii și economia țării.

Pentru economia de astăzi care se bazează pe tehnologii informaționale este foarte necesar mai ales ca tinerii să-și poată realiza talentul în țară.

În 1977, vizitînd Japonia în cadrul unei delegații sovietice în calitate de conducător economic am fost informat că 95% din toți tinerii termină universitățile, iar munca necalificată era la maximum mecanizată și automatizată.

Tehnologiile moderne și productivitatea muncii încep de la băncile școlare, de la calitatea învățămîntului și interesul elevilor.

Sistemul de învățămînt superior, mediu profesional și general al țării noastre are nevoie de o reformă modernă. Avem și exemple pozitive, dar nu cuprind tot sistemul, mai ales la sate.

Încă împăratul roman Nero 54 – 68 e.n. a emis un decret ca la toți copiii talentați ai oamenilor săraci să li se dea pîine fără plată și la învățătură să fie ajutați pe întreg teritoriul imperiului roman.

La timpul cela orice tînăr indiferent din ce trib provenea, dacă avea capacități, era acceptat în toate funcțiile de stat: senator, consul, edil., etc.

Eu înțeleg că pentru implementarea acestor mari proiecte este nevoie de resurse financiare considerabile. Dar acestea care pot fi identificate.

În situații complicate la conducere trebuie înaintați oameni profesioniști cu experiență, clarvăzători, calculați și ce este foarte important să fie curajoși.

Mari exemple din istorie: Franclin Delano Roosevelt, Președintele SUA, în perioada de crizei din 1929-1930, cancelarul german Conrad Adenauer de după al doilea război mondial, dar și alte țări au înaintat asemenea conducători și au salvat țările lor de la o prăbușire totală social-economică cu consecințe foarte grave. Cînd ai de gînd să dezvolți țara nu te apuci de toate odată, dar ai cîteva priorități, elaborezi pentru ele programe de dezvoltare.

În acest timp trebuie de lărgită împuternicirea Băncii Naționale a Moldovei nu numai pentru susținerea stabilității prețurilor, dar și susținerea dezvoltării economice a țării prin politici monetare și creditare.

Bani în R. Moldova sînt nu puțini, dar prin politici economice trebuie readuși în buget.

Numai activitatea economică și ordinea în țări stimulează veniturile la buget.

În 2001, cînd la guvernare a venit Vladimir Voronin cu echipa sa erau bani puțini. Guvernul a elaborat în acea perioadă proiectul național de gazificare a R. Moldova. Prin implementarea acestui proiect s-a obținut:

-         gazificarea tuturor orașelor și majoritatea absolută a satelor.

-         s-a redus considerabil corupția fiindcă gazul nu poate fi furat.

-         în casa oamenilor s-a adus confortul, curățenie și mai multă sănătate pentru femeile noastre care au apă caldă la robinet în orice moment.

-         s-a redus considerabil folosirea lemnelor și a cărbunilor, ceea ce a redus eliminarea CO2 în atmosferă.

-         s-a redus considerabil tăierea ilicită a pădurilor.

În acea perioadă economică su mărit salariile, pensiile, alocațiile, compensațiile și alte plăți sociale de zece ori, toate aceste măsuri au dus la creșterea nivelului de trai și ordine în țară. În 2009 leul moldovenesc era una din cele patru monede mai stabile din lume. În 2001 rezervele valutare ale BNM erau de 222,6 ml $ , iar în 2009, cînd a plecat guvernarea lui Vladimir Voronin, erau de 1 miliard 672 ml $ , adică de 7,5 ori mai mari.

Deciziile luate de guvern la acel timp au fost profesioniste. Pentru creșterea cererii trebuie să fie creșterea veniturilor care provoacă consumul.

Oamenii de afaceri pe măsură creșterii cererii și producției pot mări salariile specialiștilor și muncitorilor la întreprinderilor lor, ca rezultat cresc veniturile lor bugetul de stat și acumulările impozitelor. Sînt niște politici economice pe care le cunoaște fiecare economist. (va urma)

Mihail CIORICI, inginer-tehnolog, economist-finanțist, conducător al asociațiilor agroindustriale raionale Nisporeni și Rezina, cu o experiență în economie de peste 50 de ani