2023, an decisiv, de cotitură pentru evoluţia războiului în Ucraina ori unul cu final ipotetic
Ofensiva Rusiei în Ucraina se voia un ”război fulger”, dar conflictul s-a împotmolit. La un an de la declanşarea invaziei ruse, marea necunoscută rămîne întrebarea cum ar putea arăta sfîrşitul războiului, notează într-o analiză France Presse, potrivit agerpres.
Pentru moment, experţii se aşteaptă la o escaladare a conflictului.
Războiul „cu siguranţă nu arată nici un semn că ar fi pe cale să se termine”, constată Jon Alterman, expert al think tank-ul american CSIS (Center for Strategic and International Studies).”Fiecare tabără are sentimentul că perioada îi este favorabilă şi că depunerea armelor ar fi o eroare”, potrivit lui.
În tabăra rusească, de fapt, Armata – care a înregistrat cîteva succese recent în Donbas – ar putea lansa o ofensivă de amploare în Primăvară. În tabăra ucraineană, voinţa de a recuceri teritoriile pierdute rămîne intactă, sprijinul SUA şi al ţărilor din Uniunea Europeană, fiind pentru moment de neclintit.
Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a asigurat foarte recent pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski de „hotărîrea” sa de a „însoţi” Ucraina „spre victorie”.
Posibilă „victorie strategică” pentru Ucraina
Liana Fix, expertă la Council on Foreign Relations (CFR), un think tank american, nu crede nici într-o victorie a Rusiei, nici într-o „victorie totală” a Ucrainei în acest an.
O mobilizare „masivă” pentru a sufoca Armata rusă înseamnă necesităţi în ceea ce priveşte antrenamentele, echipamentele, hrană, domenii în care Moscova a eşuat „pînă în prezent”, subliniază ea. Nu atît cantitatea, cît calitatea este cea care va face diferenţa, subliniază experta citată de AFP.
Ea se aşteaptă la „unele progrese” ale Armatei ucrainene, îndoindu-se în acelaşi timp de o „victorie a sa totală”, căci preşedintele rus Vladimir Putin nu va accepta niciodată înfrîngerea.
Tipul de arme care vor fi livrate Kievului va fi de asemenea hotărîtor.
”Echipamente precum obuze cu rază lungă de acţiune ar putea permite Armatei ucrainene să spargă acest ciclu de atac-contraatac-apărare, să slăbească capacitatea de regenerare rusă şi să obţină o victorie decisivă”, apreciază la rîndul său Dimitri Minic, cercetător la Centrul pentru Rusia de la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI).
El ia în considerare posibilitatea unei victorii „strategice” pentru Kiev care ar consta în „tăierea în două a dispozitivului Armatei ruse în Ucraina prin Zaporojie”.
Cu toate acestea, chiar dacă Ucraina ar reuşi să îngenuncheze Armata rusă şi să avanseze pioni dinspre Herson (Sud), Moscova nu s-ar recunoaşte învinsă, apreciază expertul.
În plus, uzura forţelor armate ucrainene şi dificultatea lor de a articula diferitele dispozitive de armament nu sunt în totalitate excluse.
Un impas?
„Se va face totul, inclusiv mobilizarea la nesfîrşit şi sărăcirea, dacă trebuie, a întregii societăţi ruse pentru a păstra teritoriile ocupate şi a continua cucerirea”, adaugă Dimitri Minic.
Aceasta îl face pe Jens Alterman de la CSIS să aprecieze că „este prea devreme” să se spună cum va arăta sfîrşitul acestui război care a cunoscut numeroase evoluţii neaşteptate. ”Pot să-mi imaginez o Rusie epuizînd restul lumii şi consolidîndu-şi progresele sau un Guvern de tranziţie la Moscova care pune capăt războiului, chiar un fel de armistiţiu”.
Totuşi, pentru Liana Fix, ”scenariul cel mai probabil este continuarea bătăliilor localizate. Ucraina ar putea să devină un nou Israel fără armă nucleară, apreciază ea.
În acest scenariu, echilibrul general al conflictului s-ar schimba puţin sau deloc, Rusia ar controla în continuare în special Crimeea (Sud), anexată în 2014, iar Ucraina ar continua să reziste.
Un plan de pace, improbabil
Pînă în prezent, cele două tabere nu au semnalat o voinţă reală de a negocia.
Volodimir Zelenski a propus un plan de pace în zece puncte, conţinînd între altele reafirmarea de către Moscova a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi retragerea trupelor ruse.
„Singurul element de negociere posibil este, cred, în ochii Kremlinului, să accepte temporar o Ucraină independentă, condusă de democraţi pro-UE şi pro-NATO, în schimbul unei recunoaşteri a cuceririlor ruseşti în Ucraina”, avansează Dimitri Minic. Ceea ce este inacceptabil pentru Kiev.
Schimbare la Moscova şi risc nuclear
În acest conflict, marea incertitudine rămîne ameninţarea nucleară.
Aceasta s-a dovedit a fi un „bluf” anul trecut, remarcă Liana Fix.
Ea ar redeveni totuşi „foarte serioasă” dacă Crimeea ar fi recuperată de Ucraina, consideră Dimitri Minic. Într-un astfel de scenariu, riscul de ”revoluţie” în Rusia ar putea ajunge ”la apogeu” din cauza temerilor de utilizare a armei atomice şi a consecinţelor sale ireversibile, pentru că recurgerea la arma nucleară ar fi o recunoaştere a slăbiciunii Kremlinului.
Sprijin neclintit din partea Occidentului?
În orice caz, anul 2023 ar putea fi un punct de cotitură în acest conflict odată cu apropierea alegerilor legislative în Ucraina în Octombrie şi a alegerilor prezidenţiale din 2024 în SUA.
Sprijinul american, indispensabil în acest război, este întărit în acest an, dar votul în Congres al unui program de ajutor este mai incert, rezumă Liana Fix.
Şi în timp ce Guvernele europene ar putea să se confrunte cu o oboseală a opiniei publice şi o contestare politică în faţa unui război care nu se sfîrşeşte, Ucraina va face „progrese majore” în acest an, concluzionează Liana Fix.