Fură şi cei bogaţi

Nu stărui să-mi consolez conaţionalii, nici să-i determin să fie mai îngăduitori, mai “blajini”cu hoţii, cu risipitorii banului public, totuşi ţin să le spun acestora că se fură, se irosesc banii poporului practic în toate ţările, chiar şi în cele mai dezvoltate. Aceasta, în timp ce guvernele din toată lumea recurg la tăieri dramatice de cheltuieli, condamnînd miliarde de oameni la sărăcie, foame, boli, moarte lentă.

Bunăoară, în SUA, managerii băncilor, care sînt principalii vinovaţi de izbucnirea crizei mondiale, au primit premii de milioane de dolari din bugetul statului. Mai recent, aflăm că guvernul Statelor Unite a plătit în timpul crizei economice zeci de milioane de dolari, sub formă de indemnizaţii de şomaj, unor gospodării cu venituri de peste 1 milion de dolari, sumă ce reprezintă 0,01 la sută din deficitul bugetar al SUA prognozat pentru acest an.

În Europa, nu trece zi ca să nu aflăm un caz nou de hoţie, de furt al banilor publici de către demnitarii cei mai înalţi. Zilele trecute, s-a scris că în Spania, oamenii legii o suspectează de fraudă pe mezina regelui Juan Carlos, prinţesa Cristina. Mai mult ca atît, soţul ei este anchetat sub suspiciunea că a deturnat milioane de euro din fonduri publice. Chiar şi şeful guvernului spaniol Mariano Rajoy este bănuit de implicare în scandaluri de corupţie după ce formaţiunea politică din care face parte, Partidul Popular s-a dovedit implicat în două anchete. Una se referă la contabilitatea ocultă a partidului, de care ar fi beneficiat însuşi premierul, şi alta, botezată “afacerea Gürtel”, societate apropiată partidului de guvernămînt, suspectată că a vărsat comisioane şi a oferit cadouri în scopul de a obţine contracte publice.

Franţa este zguduită de un şir de scandaluri mari legate de evaziune fiscală furturi, corupţie, cu implicarea atît a actualilor, cît şi a foştilor guvernanţi. Bunăoară, Jerome Cahuzac, fostul ministru al bugetului în mandatul lui François Hollande, a recunoscut, după patru luni în care a fost atacat de presă, că a ascuns fonduri în străinătate. Cel care a fost pus să combată evaziunea fiscală ar putea fi condamnat la trei ani de închisoare tocmai pentru neplata impozitelor. Acesta mai are 600 mii de euro într-un cont din Singapore.

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy este anchetat sub suspiciunea că a primit pentru campania sa electorală din 2007 donaţii ilegale de la cea mai bogată femeie din Franţa, Liliane Bettencourt. Acuzatorii spun că angajaţi ai doamnei Bettencourt le-au dat ajutoarelor lui Sarkozy 150 mii de euro în bani lichizi în timpul campaniei încheiate cu succes. Procurorii l-au pus pe fostul preşedinte francez sub anchetă pentru că „a profitat de o persoană vulnerabilă în anul 2007 în detrimentul Lilianei Bettencourt”.

Încă nu apucat bine să se termine scandalul sexual cu implicarea fostului şef al Fondului Monetar Internaţional, francezul Dominique Strauss-Kahn, iată că şi Christine Lagarde, fost ministru de finanţe în guvernul de la Paris, acum, director general al acestei instituţii financiare internaţionale, a fost acuzată că şi-a folosit influenţa pentru ca un cunoscut om de afaceri să primească despăgubiri de milioane euro. Poliţia a percheziţionat, luna trecută, locuinţa din Paris a lui Lagarde, suspectată de „complicitate la evaziune din fonduri publice“.

NiciItaluianu a scăpatdescandalurile de fraudă. În primul rind, se ţin lanţ procesele împotriva lui Silvio Berlusconi. În afară de aceasta, angajaţii de la renumita firmă Dolce & Gabbana, au fost amendaţi cu o sumă uriaşă de 343 milioane de euro. Reacţia italienilor nu s-a lăsat aşteptată şi, la alegerile din februarie, Mişcarea Cinci Stele /M5S/, a lui Beppe Grillo, care exprimă votul anticorupţie şi antiausteritate, a acumulat circa 25 procente din voturi.

În Grecia, unde evaziunea fiscală este practicată la scară largă prin intermediul unor societăţi offshore, cum confirmă ancheta internaţională publicată de diferite mijloace media, mii de manifestanţi i-au denunţat pe “hoţi” în faţa parlamentului. Lista alcătuită din circa 2 mii de nume de greci care deţin un cont la filiala din Elveţia a băncii HSBC a compromis reputaţia a trei guverne acuzate de lipsă de acţiune.

Ţările din nordul Europei, considerate cele mai curate, corecte la capitolul folosirea banului public, nu sînt nici ele scutite de scandaluri financiare. De exemplu, crearea în Belgia, la sfîrşitul lui 2012 de către Regina Fabiola a unei “fundaţii private” a fost percepută drept un mod de a evita drepturile la succesiune. Dup aceasta, regina a renunţat la fundaţie şi guvernul a încetat să o finanţeze anual cu suma de 1,4 milioane de euro.

Potrivit comentariilor jurnaliştilor străini, succesiunea scandalurilor în care sînt implicaţi responsabili politici sau economici accentuează şi mai mult neîncrederea locuitorilor acestor ţări faţă de elitele lor, îndeosebi în statele supuse unor politici de austeritate.

Vlad LOGHIN