De ce apucă funcţionarii, judecătorii, procurorii corupţi să-şi ascundă milioanele furate, palatele luxoase de ochii noştri?

Orice material apărut în mass-media noastră despre milioanele fabuloase, palatele luxoase ce aparţin unor funcţionari, judecători, procurori are efectul căderii de nu demult a meteoritului lîngă oraşul rus Celeabinsk. Pentru că oricît de şmecheri s-ar crede aceşti indivizi hrăpăreţi, nesimţiţi, certaţi cu legea, pînă la urmă, în era informaţională, nici acul nu poate fi ascuns în stogul cu fîn. Este doar regretabil faptul că aceste „cutremure” la nivel de opinie publică nu au putut fi evitate.

 Bunăoară, puţină lume ştie că încă acum mai bine de 10 ani în ţara noastră a fost adoptată o lege care îi obligă pe conducătorii instituţiilor de stat, pe funcţionarii publici, pe judecători, procurori să-şi declare veniturile. Ţinta acestui act legislativ este tocmai prevenirea îmbogăţirii criminale şi pedepsirea ulterioară a persoanelor care se hrănesc din banul public. Dar cum şi ce declară respectivii? Ne cred de proşti, iată ce declară ei.

Mai mult ca atît, legea îi obligă pe aceştia să prezinte informaţie corectă şi onestă nu numai despre propriile averi, case, conturi bancare, acţiuni şi multe alte bunuri, ci şi referitor la proprietăţile membrilor familiilor lor, despre lucrurile lor aflate în posesia rudelor, prietenilor şi a altor persoane. Declaraţiile privind veniturilor conducătorilor, funcţionarilor publici, judecătorilor, procurorilor trebuie depuse cu o anumită periodicitate: 20 de zile după numirea sau alegerea în funcţie a respectivilor, anual, pînă la 31 martie, imediat după plecarea acestora din funcţie, precum şi la expirarea unui an de la încetarea activităţii în postul public. Aţi văzut ce casă are Dumitru Pulbere, judecător la Curtea Constituţională? Nu comentăm, doar întrebăm. Pentru că noi nu dispunem de elicopter să filmăm din aer şi alte case bogate ale magistraţilor „săraci” cu soacre şi mătuşi bogate!

 Se mai prevede şi un control al veridicităţii datelor prezentate de către cei vizaţi de lege, iar în cazul necorespunderii sau refuzului de a prezenta declaraţia privind veniturile, cei vinovaţi riscă aplicarea contravenţiilor şi chiar a pedepsei cu închisoarea.

Funcţionează această lege, există un control al veniturilor, averilor conducătorilor, funcţionarilor publici, judecătorilor, procurorilor în ţara noastră? Mariana Calughin, reprezentantă a Transparency Internaţional Moldova, organizaţie care a monitorizat pe parcursul anului trecut îndeplinirea Legii privind declararea veniturilor şi proprietăţii în 20 autorităţi publice centrale – ministere, alte structuri statale, spune că controlul veniturilor şi averilor demnitarilor publici, oamenilor din justiţie a eşuat.

 Este adevărat, potrivit acestei surse, că în toate ministerele şi alte structuri monitorizate se ţin registre de evidenţă a veniturilor şi proprietăţilor. În unele dintre acestea au fost numite persoane responsabile de colectarea declaraţiilor, iar pe alocuri se întîmplă ca angajaţii să întocmească de ochii lumii declaraţiile anuale respective. Dar nici acest lucru nu se face în toate. Transparency Internaţional Moldova a indicat în acest sens Ministerul de Interne, cel al Mediului, precum şi al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Mai grav, raportul acestei organizaţii internaţionale, care se ocupă cu prevenirea şi combaterea corupţiei la nivel mondial, arată că în nici o instituţie publică din Moldova nu se respectă prevederea legii privind depunerea declaraţiei la expirarea unui an de la încetarea activităţii. Nu se obişnuieşte pretutindeni prezentarea datelor despre venituri şi averi în cazul numirii sau eliberării din funcţie publică. În opinia Transparency Internaţional Moldova, aceste deficienţe vorbesc despre o supraveghere insuficientă, o lipsă de pregătire a personalului răspunzător de colectarea declaraţiilor, precum şi de iresponsabilitatea conducătorilor din administraţia publică centrală.

 Persoanele cu funcţii publice sînt obligate de lege să respecte anumite rigori la întocmirea declaraţilor privind veniturile şi averile lor, să dea o informaţie reală. Însă e greu de spus dacă aceştia respectă exigenţele legale. Aceasta, pentru că în cadrul multor instituţii ale administraţiei publice centrale nu se face un control prealabil al declaraţiilor depuse de angajaţii acestora, nu se verifică concordanţa acestora cerinţelor privind întocmirea lor, iar în altele, în genere, încă nu s-a realizat obligativitatea acestei proceduri. De vină ar fi nu doar conducătorii acestor entităţi, ci şi parlamentarii noştri care umblă foarte des la conţinutul Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţie de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, adoptată în iulie 2002.

 Ceea ce se poate reproşa conducătorilor organelor administraţiei publice centrale - miniştri, conducători de agenţii, servicii, în opinia Transparency Internaţional Moldova, este că aceştia n-au avut îndrăzneală să semnaleze deficienţele, încălcările în procesul de depunere a declaraţiilor privind veniturile şi averile. Nici una dintre entităţile monitorizate nu au comunicat lacune în acest sens, deşi organizaţia a constatat că nu s-a depus nici o declaraţie la expirarea unui an de la încetarea activităţii, că în multe structuri ale administraţiei publice centrale nu se întocmesc declaraţii la numirea şi eliberarea din funcţie.

Transparency Internaţional Moldova pune eşecul controlului privind veniturile, averile conducătorilor, funcţionarilor publici, judecătorilor, procurorilor pe seama Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care este obligată prin legea respectivă să realizeze controlul declaraţiilor, iar în termen de 30 de zile de la primire să le insereze pe site-ul ei, pentru a fi accesibile oricui. Sau, mai precis pe lipsa ei. Pentru că CNI a fost instituită de abia în iulie, anul trecut. Adică, exact la zece ani de la adoptarea de către Parlamentul RM a Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţie de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

 Aşa că pînă la urmă, principalii vinovaţi de îmbogăţirea criminală a unor inşi delincvenţi din instituţiile statului - funcţionari publici, judecători , procurori - sînt deputaţii pe care noi i-am ales în Parlamentul ţării, atît din actuala legislatură, cît şi din cea precedentă. Or, ei, mai ales cei din fracţiunea comuniştilor, care au dominat numeric legislativul trecut, au tărăgănat crearea Comisiei Naţionale de Integritate, motiv pentru care Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţie de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere a fost moartă, iar corupţia şi hoţia a înflorit în ţara noastră.

Vlad LOGHIN