Poluarea fonică este inamicul cel mai necruțător și ”legal” al orășenilor

Autor: Mihai CONȚIU

Cu totul întîmplător am dat supratitlul acestui articol ”Zgomotul și furia”, care este și titlul unei cărți a scriitorului american William Faulkner. Aici mă refer la furia mea și a altora față de zgomotul asurzitor produs de motociclete, mașini cu turații foarte mari ori străvechile tractoare kamaz aflate încă în circulație în Republica Moldova, care nu doar că ne asurzesc urechile, dar și poluează aerul cu marele fum eliminat în timp ce funcționează. Sunt foarte mulți oameni care nu realizează efectul pe care îl are asupra sănătății poluarea fonică. Acest tip de poluare este deja o problemă tot mai mare la nivelul Europei.

Eulalia Peris, expertă în materie de zgomot ambiental la Agenția Europeană de Mediu (AEM), s-a pronunțat despre principalele rezultate ale Raportului AEM privind „Zgomotul ambiental în Europa – 2020”. ”Conform Raportului, zgomotul ambiental, în special zgomotul produs de traficul rutier, continuă să fie o problemă de mediu importantă pentru milioane de oameni din Europa, cărora le afectează sănătatea și bunăstarea. Aproximativ 20 % din populația Europei este expusă pe termen lung la niveluri de zgomot care sunt nocive pentru sănătate, respectiv un număr de aproximativ 100 milioane de oameni din Europa.

Expunerea pe termen lung la zgomot poate produce efecte variate asupra sănătății, și anume disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului cardiovascular și asupra sistemului metabolic, precum și tulburări cognitive la copii. Din analiza datelor actuale, se estimează că zgomotul ambiental contribuie anual la apariția a 48.000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică, precum și la 12.000 de decese premature. În plus, se mai estimează că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe, iar 12.500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian”.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a constatat că zgomotul este a doua mare cauză ambientală a problemelor de sănătate, după efectul produs de poluarea atmosferică. Unele Țări, regiuni și orașe recurg la numeroase măsuri pentru a soluționa problemele legate de zgomot. De exemplu, folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile publice, utilizarea de anvelope silențioase la vehiculele de transport public, dezvoltarea infrastructurii pentru automobile electrice în orașe, promovarea mobilității active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, transformarea străzilor în zone pietonale etc.

Poluarea fonică este o problemă a cărei rezolvare depinde de autoritățile locale, centrale și diferite agenții. În Republica Moldova, autoritatea competentă pentru supravegherea sănătății publice este Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Totodată, mai există ”Reglementarea tehnică privind omologarea autovehiculelor și certificarea componentelor acestora”. Conform acestui document, în timpul reviziei tehnice, zgomotul cauzat de țevile de evacuare, în funcție de vehicule, nu trebuie să depășească 96-10 dBA. Teoretic, cînd vehiculul iese de la revizia tehnică, el primește calificativul „admis” și are dreptul să circule. Zgomotul excesiv poate fi provocat de modificări tehnice care intervin ulterior sau care au fost „trecute cu vederea din anumite motive”.

Cu relativă surprindere, aflu că Inspectoratul Național de Securitate Publică, chiar dacă trebuie să intervină în situația ”producătorilor auto de zgomot poluant”, nu are dispozitive speciale pentru verificarea zgomotului. Astfel de controale pot fi efectuale în echipe mixte, împreună cu Agenția Națională Transport Auto (ANTA). Potrivit oamenilor legii, în cazul unei sesizări, ”se întocmește un proces-verbal, iar vehiculul este trimis spre o nouă revizie tehnică, care să stabilească dacă există încălcări privind exploatarea”. Un fapt paradoxal este acela că o amendă nu se aplică pentru încălcarea normelor de poluare fonică, ci pentru exploatare necorespunzătoare, iar aceasta este de maxim 600 de lei și trei puncte de penalizare.

Să te crucești, nu alta! În acest context, responsabilitățile Agenției Naționale pentru Sănătate Publică privitoare la poluarea fonică par să lipsească cu desăvîrșire. Totodată, constatăm că nici nu avem cui să ne plîngem că șoferul X ori motociclistul Y ne terorizează cu zgomote infernale la cele mai neașteptate ori așteptate ore ale zilei. În final, întreb: Moldova bubuie de mașini și motociclete ”obraznice în decibeli”, dar pe noi, oamenii de rînd, cine ne apără împotriva acestor ”teroriști fonici”?