Planul lui Donald Trump în vederea opririi războiului din Ucraina le dă fiori europenilor şi creşte şi mai mult presiunile în vederea tranșării problemei activelor ruse îngheţate, care se află în centrul unui dispozitiv de finanţare a Kievului, relatează AFP, potrivit News.ro.

Propunerea în 28 de puncte, împărtăşită de către Administraţia americană săptămîna trecută, a relansat discuţii intense între capitalele europene despre cum să nu fie impus acest acord, considerat prea favorabil Moscovei, şi despre cum să se încerce să se influențeze aceste negocieri, decisive pentru viitorul Ucrainei şi securitatea Europei.

Aceste discuţii sunt alimentare de îngrijorarea europenilor faţă de punctul numărul 14 din planul Trump cu privire la folosirea activelor ruse ”îngheţate”.

Aproximativ 210 miliarde de euro aparţinînd Băncii centrale a Rusiei sunt imobilizate în prezent în Uniunea Europeană (UE) de către Occident, după invazia Ucrainei, în Februarie 2022.

Planul preşedintelui american Donald Trump propune ca o parte a acestor active să fie dată Statelor Unite şi Kremlinului în vederea unor proiecte. Acest scenariu este de neconceput pentru unii europeni, care refuză să fie privaţi de cea mai bună pîrghie a lor împotriva Rusiei.

”Europenilor le revine să decidă cum să folosească aceste active ruseşti”, a subliniat Marţi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Propunerea preşedintelui american se dovedeşte cu atît mai delicată cu cît cele 27 de state membre UE dezbat posibilitatea de a se spirijini pe aceste active ruseşti pentru a finanţa Ucraina.

La sfîrşitul lui Octombrie, europenii s-au angajat să caute soluţii în vederea susţinerii Ucrainei, în următorii doi ani, pentru a garanta că Kievul nu ajunge fără resurse. Marea întrebare este acum cum  să fie organizată această finanţare. Pentru multe ţări din UE cu finanțe publice fragile, sprijinirea pe aceste active ruseşti îngheţate, aşa cum a propus Comisia Europeană, este de departe cea mai seducătoare opţiune. Germania, ţările baltice, scandinavii, Polonia şi Olanda exercită presiune maxime în acest sens. Însă această operaţiune, complet fără precedent, ridică numeroase întrebări juridice, iar din acest motiv Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor active, are reticențe puternice. Premierul belgian Bart De Wever se teme că ţara sa va plăti singură preţul oalelor sparte, în cazul unor probleme şi că va fi expusă unor eventuale represalii rusești.

De mai multe săptămîni, diplomaţi şi oficiali europeni depun eforturi, în culise, să răspundă acestor îngrijorări.

”Propunerea americană a crescut şi mai mult presiunile în vederea ajungerii la un acord”, declară un diplomat european sub protecţia anonimatului.

Premierul polonez Donald Tusk şi-a exprimat Luni, într-o conferinţă de presă, speranţa unui compromis rapid pentru ca aceste fonduri să fie folosite în ajutorul Ucrainei.

”Însă aceasta nu este încă o decizie definitivă, pentru că unele ţări europene au în continuare rezerve”, a notat el.

Belgia, contactată de AFP, şi-a exprimat ”îngrijorarea” şi a anunţat că ”poziţia sa rămîne, pentru moment, neschimbată”, în pofida presiunilor exercitate de planul lui Donald Trump.

Europenii mai au la dispoziţie doar trei săptămîni pentru a încerca să se unească în jurul acestui plan sau să găsească alte forme de finanțare a Ucrainei, înaintea unui summit crucial prevăzut la jumătatea lui Decembrie.