Stoltenberg, „extrem de îngrijorat” de riscul unei escaladări după atacurile din Arabia Saudită

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat „extrem de îngrijorat de riscul de escaladare” după atacul asupra unor instalaţii petroliere din Arabia Saudită, acuzînd Teheranul că „destabilizează întregul” Orient Mijlociu, într-un interviu pentru AFP la Bagdad, scrie agerpres. Este prima declaraţie a şefului Alianţei Nord-Atlantică după un atac care a provocat Sîmbătă incendii la instalaţii ale gigantului petrolier Aramco şi a determinat reducerea la jumătate a producţiei de petrol a Arabiei Saudite, afectînd aprovizionarea lumii cu ţiţei.

Washingtonul şi Riadul acuză Iranul că se află în spatele acestui atac, revendicat de rebelii yemeniţi houthi, dar despre care SUA spun că nu au nici o probă că a venit din Yemen. Donald Trump a afirmat Duminică faptul că SUA sunt „pregătite să riposteze”.

„Facem apel la toate părţile să împiedice astfel de atacuri deoarece ele pot avea consecinţe negative pentru întreaga regiune şi suntem extrem de îngrijoraţi de riscul unei escaladări”, a afirmat Stoltenberg. „Iranul susţine diferite grupări teroriste şi este responsabil de destabilizarea întregii regiuni”, a acuzat el.

Conform unor media precum CNN sau Wall Street Journal, dronele – sau rachetele de croazieră – ar fi putut veni din Nord, şi nu din Sud, prin urmare mai degrabă din Irak sau Iran decît din Yemen. Cotidianul american dă asigurări că oficiali ai SUA şi ai Arabiei Saudite desfăşoară o anchetă pe baza acestor suspiciuni.

Irakul, unde acţionează numeroase miliţii pro-Teheran înarmate şi finanţare de instructori iranieni, a negat orice folosire a teritoriului său în acest atac. Premierul Adel Abdel Mahdi i-a reafirmat acest lucru la telefon secretarului de stat american Mike Pompeo, a transmis Luni biroul său într-un comunicat. Textul dă apoi asigurări că Pompeo a vorbit despre informaţii colectate de SUA care „confirmă” că teritoriul irakian nu a fost folosit pentru acest atac. Washingtonul nu a făcut deocamdată comentarii asupra acestor afirmaţii.

Irakul face apel de mai multe luni ca teritoriul său să fie ferit de o extindere a crizei dintre Washington şi Teheran.

Liderul unei grupări jihadiste face apel la „salvarea” islamiștilor închişi şi a familiilor lor

Şeful grupării Statul Islamic (SI), Abu Bakr al-Baghdadi, a făcut apel la susţinătorii săi să îi „salveze” pe jihadiştii ţinuţi în detenţie în închisori şi familiile acestora care trăiesc în tabere de persoane strămutate în special în Siria şi Irak, conform unei înregistrări difuzate Luni, preluată de AFP.

„Faceţi tot ce puteţi pentru a-i salva (…) pe fraţii şi surorile voastre (…) şi forţaţi zidurile închisorilor”, a spus liderul SI într-un mesaj lung difuzat prin Telegram, organul de propagandă al grupării jihadiste. „Nu ezitaţi să îi salvaţi intrînd cu forţa în locurile unde se află şi să îi vînaţi pe călăii lor din rîndul anchetatorilor şi judecătorilor”, a adăugat el. „Cum poate un musulman să continue să trăiască atunci cînd femei musulame suferă în taberele dispersiei şi în închisorile umilinţei?”, a mai afirmat Al-Baghdadi, făcînd referire la Irak, la Siria şi la alte ţări „din cele patru colţuri ale lumii”.

În Siria, unde SI a pierdut în Martie ultimul bastion al „califatului” autoproclamat în 2014, sute de presupuşi jihadişti sunt ţinuţi închişi de Forţele Democratice Siriene (FDS), dominate de combatanţii kurzi şi vîrf de lance al luptei împotriva SI în această ţară. Conform autorităţilor kurde, circa 12.000 de străini veniţi din 30-40 de ţări – 4.000 de femei şi 8.000 de copii – sunt, pe de altă parte, în taberele din Nord-Estul Siriei pe care ele le administrează. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a calificat în Iulie situaţia din aceste tabere ca fiind „apocaliptică”.

În Irak, unde autorităţile şi-au proclamat „victoria” împotriva SI în 2017, peste 500 de străini au fost condamnaţi din 2018 la pedepse cu închisoarea sau la pedepse cu moartea. Autorităţile nu oferă date privind închisorile şi deţinuţii, dar unele studii estimează la 20.000 numărul persoanelor închise în Irak pentru presupuse legături cu SI.

În Aprilie, SI a difuzat o înregistrare video de propagandă făcînd apel la susţinătorii săi să continue lupta. Şeful SI apărea atunci pentru prima dată în ultimii cinci ani. În ciuda înfrîngerii teritoriale a SI, combatanţi jihadişti şi „celule în adormire” sunt încă diseminaţi în mai multe regiuni ale ţării. Conform unui raport al Pentagonului, SI este pe cale să „reînvie în Siria”.

Exercițiu de amploare al Armatei ruse la care participă şi trupe chineze

Rusia a lansat Luni ample manevre militare anuale, urmînd să mobilizeze pînă Sîmbătă circa 128.000 de persoane în centrul ţării, între care militari şi piloţi chinezi, cu un scenariu de respingere a unui atac islamist, potrivit AFP, scrie agerpres. Organizate în principal în regiunea Orenburg, la frontiera cu Kazahstanul, manevrele cu numele de cod „Ţentr-2019” implică „peste 20.000 de vehicule militare, circa 600 de aparate de zbor şi pînă la 15 nave”, conform unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Pe lîngă soldaţii ruşi, la aceste aplicaţii vor participa trupe provenind din China, India, Pakistan, precum şi din multe alte ţări din Asia Centrală. Circa 20 de avioane şi elicoptere chineze vor lua de asemenea parte la exerciţii. Manevrele au la bază un scenariu potrivit căruia o ţară nedeterminată, convertită la islamul radical, intră în conflict cu Rusia.

„Un stat imaginar apare în Sud-Vestul Rusiei. Liderii săi împărtăşesc ideile extremiste ale organizaţiilor teroriste internaţionale. Această ţară imaginară dispune de o armată dezvoltată, încearcă să exercite presiuni asupra Rusiei, inclusiv de ordin militar”, a explicat săptămîna trecută ministrul adjunct al Apărării rus, Aleksandr Fomin. „Escaladarea tensiunilor evoluează într-un final într-un conflict armat”, a spus el, citat de agenţia oficială TASS în cursul unei conferinţe de presă.

Prima fază a manevrelor va fi consacrată coordonării, la nivel de comandament, respingerii atacurilor aeriene şi efectuării operaţiunilor de recunoaştere. În faza a doua, coaliţia internaţională formată de Rusia la aceste exerciţii va efectua lovituri masive împotriva inamicului imaginar, precizează Ministerul Apărării de la Moscova.

Rusia organizează anual, în luna Septembrie, manevre militare de amploare. La precedentele aplicaţii, organizate în Siberia orientală şi în Extremul Orient rus, au participat circa 300.000 de militari şi aproape întregul arsenal modern al Armatei ruse, între care rachetele Iskander, capabile să transporte ogive nucleare. În urmă cu doi ani, exerciţiile cu numele de cod Zapad-2017 (Vest-2017), care s-au derulat în apropiere de frontiera cu Lituania şi Polonia, au provocat critici din partea NATO şi a mai multor ţări europene care au denunţat o provocare. În acelaşi timp, tot Luni, circa 3.000 de infanterişti ai Flotei Rusiei din Marea Neagră cu baza în Crimeea au fost mobilizaţi pentru aplicaţii destinate capturării şi apărării unei coaste maritime, potrivit RIA Novosti.

Prima doamnă a Franţei, Brigitte Macron, se întoarce la predat

Brigitte Macron, soţia Preşedintelui francez Emmanuel Macron, se întoarce la predat, informează DPA. Fosta profesoară va preda lecţii regulate de franceză la o şcoală dintr-o suburbie pariziană. Brigitte Macron le-a declarat jurnaliştilor, la deschiderea şcolii din Clichy-sous-Bois, că va avea ceva emoţii, dar a adăugat că este bine „să fii în acţiune”. Elevii ei vor fi persoane în căutarea unui loc de muncă sau persoane care nu au terminat educaţia liceală şi încearcă să îşi găsească un drum pe piaţa muncii. Noul centru educaţional este pentru adulţi cu vîrste cuprinse între 25 şi 48 de ani şi se află într-o suburbie din Nord-Estul Parisului, care este unul dintre cele mai sărace cartiere ale Capitalei.

În vîrstă de 66 de ani, prima doamnă a spus că programul este foarte important şi că îşi doreşte să transmită clar că este posibil să o iei de la capăt la orice vîrstă. Brigitte Macron a renunţat la predat în urmă cu patru ani pentru a susţine cariera politică a soţului său. Ultimul său post ca profesoară a fost la o prestigioasă şcoală privată din Paris.

Rusia şi Belarus şi-ar putea unifica parţial economiile începînd din Ianuarie 2021

Rusia şi Belarus şi-ar putea unifica parţial economiile începînd din Ianuarie 2021, a scris Luni cotidianul moscovit Kommersant. „Acest grad de integrare este mai mare decît în Uniunea Europeană. Practic, discuţia este despre crearea unui stat confederat la nivelul economiilor în 2022”, potrivit Kommersant, citînd un proiect de program de integrare economică, iniţiat de cele două părţi la începutul lunii Septembrie, dar care nu a fost făcut public. Fuziunea va presupune introducerea codurilor fiscale şi civile unificate, a regimului comerţului exterior, contabilităţii bunurilor şi garanţiilor sociale similare, o supraveghere bancară comună dar cu două bănci centrale, un singur organism de reglementare a pieţelor petrolului, gazelor şi energiei electrice şi reglementarea armonizată de stat a industriilor. Unificarea este puţin probabil să fie pe baze egale, în condiţiile în care economia rusă este de 29 de ori mai mare decît cea belarusă, potrivit ziarului.

Tratatul privind crearea Uniunii Statale Rusia-Belarus a fost semnat la 8 Decembrie 1999. După ce a fost ratificat de Duma de Stat rusă şi de Adunarea Naţională din Belarus, Tratatul şi Uniunea au intrat în vigoare în Ianuarie 2000.

Kommersant scrie că negocierile concrete la nivel prezidenţial şi guvernamental se desfăşoară încă din Primăvara anului 2019. Pe 3 Septembrie, Guvernul de la Minsk a supus spre aprobare Preşedintelui belarus proiectul de program de acţiune pentru integrarea Belarus şi a Rusiei. Documentul nu conţine acorduri specifice privind bugetul „unic” al Uniunii Statale şi este prea devreme pentru a evalua dacă ar exista riscuri fiscale pentru Rusia, potrivit Kommersant. Proiectul nu afectează domenii precum apărarea, securitatea statului, instanţele judecătoreşti, forţele de ordine, structura internă a Executivului în Rusia şi Belarus, precum şi puterea executivă a Uniunii Statale. Părţile au convenit că pot fi discutate şi „alte dispoziţii ale tratatului” privind Uniunea Statală, adaugă ziarul rus. Nu există nici un motiv să se vorbească despre unificarea reală a celor două ţări cel puţin pînă în 2022, în timp ce documentul se ocupă doar de integrarea economică, notează Kommersant.

Presupusul spion al Poliţiei federale canadiene arestat recent avea acces la informaţii din străinătate

Înaltul responsabil al Poliţiei federale canadiene arestat Joia trecută pentru presupus spionaj avea acces la informaţii provenite de la aliaţi ai Canadei din străinătate, a transmis Luni Jandarmeria Regală a Canadei (GRC), potrivit AFP, scrie agerpres. Arestat Joi, Cameron Ortis, director general al Centrului naţional de coordonare a informaţiilor al GRC, avea „acces la informaţii provenite de la aliaţii noştri naţionali şi internaţionali”, a precizat Brenda Lucki, comisar al GRC (Poliţia federală), într-un comunicat. „Suntem conştienţi de riscurile potenţiale pentru operaţiunile partenerilor noştri din Canada şi din străinătate”, a adăugat ea.

Brenda Lucki nu a precizat ce entitate străină a beneficiat de presupusul furt de documente. Cotidianul The Globe and Mail a relatat Sîmbătă că arestarea lui Ortis, care era angajat al GRC din 2007, este legată de un important caz de presupusă corupţie în care sunt implicaţi înalţi responsabili ruşi. Canada face parte din puternica alianţă în domeniul informaţiilor cunoscută sub denumirea de „Five Eyes”, alături de Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi SUA.

Rusia avertizează că monitorizează atent o navă militară americană, în Marea Neagră

Forţele navale din Rusia monitorizează cu atenţie nava militară americană USS Yuma, aflată în Marea Neagră, şi organizează exerciţii navale, a avertizat Luni Administraţia Vladimir Putin, potrivit mediafax. Nava de intervenţie rapidă USS Yuma a ajuns Duminică în Marea Neagră, fiind a treia misiune de acest fel. „Flota Mării Negre escortează nava americană de intervenţie rapidă USS Yuma, care se află în Marea Neagră”, a transmis Centrul de Management al Apărării din cadrul Preşedinţiei Rusiei, conform publicaţiei Express.

Fregata rusă Amiral Essen şi nava Mirazh, dotată cu rachete, au efectuat exerciţii militare în Marea Neagră. „În etapa iniţială, echipajele navelor au efectuat pregătiri de luptă şi pentru deplasări maritime (…)”, a transmis Flota militară rusă a Mării Negre, citată de agenţia de presă Tass.

Statele Unite trimit frecvent nave militare în Marea Neagră, în cadrul măsurilor NATO pentru descurajarea Rusiei.

Edward Snowden, pregătit să se întoarcă în SUA dacă i se asigură un proces corect

„Revenirea în SUA este scopul meu final, dar vreau un proces corect”, a declarat lansatorul de alerte american Edward Snowden într-un interviu difuzat Luni de canalul CBS, în ajunul publicării memoriilor sale, relatează France Presse, potrivit agerpres. Refugiat în Rusia de cînd a denunţat supravegherea masivă a comunicaţiilor şi a internetului în ţara sa în 2013, acest fost angajat al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) este inculpat în SUA pentru spionaj şi furt de secrete de stat.

„Mi-ar plăcea să mă întorc în SUA, acesta este scopul meu final, dar nu vreau să-mi petrec tot restul vieţii într-o închisoare”, a mărturisit el la CBS. „Deci, am o revendicare de bază asupra căreia trebuie să ne punem de acord cu toţii: aş putea avea parte de un proces corect?!” „Nu-mi voi cere scuze şi nu vreau nici tratament preferenţial”, a spus el în continuare, acuzînd autorităţile americane că au în vedere „un proces de alt tip, cu proceduri speciale”. „Ele nu doresc ca juriul să ia în considerare motivele care m-au determinat să acţionez. (…) Nu doresc decît să examineze dacă acţiunile mele au fost legale sau ilegale, nu dacă au fost corecte sau greşite”, şi-a exprimat regretul Snowden. „Nu este greu să construieşti o argumentare pentru a spune că am încălcat legea”, a recunoscut el. Dar, potrivit lui, „aceasta este cea mai puţin interesantă întrebare şi trebuie ca juraţii să se întrebe mai degrabă despre consecinţele acţiunilor sale: Au fost în beneficiul SUA sau au făcut rău?”

În faţa acestui impas, Edward Snowden a cerut azil în aproximativ 20 de ţări, între care Germania şi Franţa, care l-au refuzat din diverse motive. „Vom vedea cum vor gestiona reacţiile la noua mea carte”, a adăugat el. Memoriile sale, publicate simultan în 20 de ţări, inclusiv în Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Brazilia sau Taiwan, ies de sub tipar Marţi. Scrisă în întregime de Snowden însuşi, cartea este publicată în Statele Unite de către Metropolitan Books (Macmillan) sub titlul „Permanent Record”. Versiunea franceză intitulată „Mémoire vive” apare la Editura Seuil.

Ungaria ameninţă să blocheze prin veto bugetul UE pentru 2021-2027 dacă va fi inclusă condiţionalitatea cu statul de drept

Ungaria va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucît consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept, a declarat şeful de Cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, într-un interviu publicat Luni de Reuters. ”Ceea ce noi respingem este că nu standardul de viaţă şi performanţa fiscală vor conta în alocarea fondurilor europene”, a declarat oficialul ungar, precizînd despre proiectul cadrului financiar multianual al UE că ”în forma sa actuală, Ungaria cu siguranţă va opune veto”.

Pe de altă parte, Gergely Gulyas a adăugat că Ungaria este dispusă să accepte o suplimentare a contribuţiei sale la bugetul UE pentru a compensa din pierderea generată de retragerea Regatului Unit, fiind de asemenea dispusă să accepte, în situaţia opusă, o scădere a fondurilor europene ce-i revin dacă Bruxelles-ul decide să nu fie compensată pierderea contribuţiei britanice prin sporirea contribuţiei celor 27 de state membre.

Reacţia sa survine în contextul în care Germania, sprijinită de Olanda şi Suedia, cere o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi ”stimulente suplimentare şi puternice” privind migraţia şi proiectele climatice, insistînd totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept, solicitare neagreată în special de Polonia şi Ungaria, cele două vizate în mod deosebit de o asemenea condiţionalitate.

Conform unor surse citate de Reuters, Germania doreşte să limiteze viitorul buget al blocului comunitar pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Emmanuel Macron şi Abdallah al II-lea al Iordaniei sunt îngrijoraţi de anexarea de către Israel a unei porţiuni din Cisiordania

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi regele Abdullah al II-lea al Iordaniei „şi-au împărtăşit îngrijorarea” în privinţa intenţiei premierului israelian Benjamin Netanyahu de a anexa colonii evreieşti din Valea Iordanului şi au reafirmat că „nu există alternativă la soluţia cu două state”, a transmis Palatul Elysée, citat de AFP, potrivit agerpres. Emmanuel Macron şi Abdallah al II-lea al Iordaniei, care au discutat la telefon Luni, „au convenit să rămînă în contact strîns în următoarele săptămîni pentru a evita amplificarea periculoasă a tensiunilor”.

Benjamin Netanyahu a promis săptămîna trecută că, în cazul în care va fi reales la scrutinul legislativ de Marţi, va anexa la Israel coloniile evreieşti construite în Valea Iordanului, o fîşie de teren fertil care se întinde din Sudul Mării Galileei pînă în Nordul Mării Moarte. El a precizat că această anexare nu va cuprinde şi oraşele palestiniene, ca de exemplu Ierihon, care ar fi astfel în realitate încercuit. Declaraţia sa a provocat furia Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care a acuzat „încălcarea flagrantă a dreptului internaţional”, şi a atras atenţionări din partea Turciei, Iordaniei şi Arabiei Saudite. ONU a atenţionat, la rîndul său, că o astfel de anexare „ar fi devastatoare pentru posibilitatea de a relansa negocierile, pacea regională şi esenţa însăşi a unei soluţii cu două state”, israelian şi palestinian, care să existe unul lîngă altul. În opinia Uniunii Europene, planul lui Netanyahu „compromite” perspectivele de pace.