Începînd cu Decembrie 2021, statele NATO ar fi livrat Ucrainei peste 1.100 de complexe de apărare antiaeriană

Începînd din Decembrie 2021, țările membre NATO ar fi transferat Ucrainei 1.170 de complexe de apărare antiaeriană, 440 de tancuri și 1.510 de mașini de luptă de infanterie, 655 de sisteme de artilerie, a comunicat pentru Tass, biroul de presă al Serviciului pentru Informații Externe al Rusiei, potrivit RADOR.

Mai mult decît atît, regimul de la Kiev a primit de la statele membre ale NATO 9.800 de rachete pentru lansatoarele de rachete multiple, 609 de mii de arme  antitanc și 1.206.000 de proiectile. ”Cea mai mare parte din tehnica militară pusă la dispoziție de Occident a fost distrusă de trupele rusești”, a arătat Serviciul pentru Informații Externe al Rusiei.

De la declanșarea războiului, peste 8 milioane de ucraineni au migrat în Europa

Invadarea Ucrainei de către Rusia a forţat peste 8 milioane de ucraineni să-şi părăsească casele şi să caute refugiu în Europa, potrivit raportului publicat de Crucea Roşie cu ocazia primei aniversări a războiului. Documentul relatează că ONG-ul a îngrijit 14,8 milioane de oameni pe parcursul a 12 luni de conflict, atît în ​​țara aflată în război, cît și în diferite țări europene, inclusiv Spania, scrie EL PERIODICO, potrivit RADOR.

Crucea Roșie confirmă că, pe parcursul unui an de război, peste 1,2 milioane de case au fost avariate sau distruse, 16 milioane de ucraineni au avut nevoie de apă, salubritate și asistență în materie de igienă, iar 14,5 milioane de oameni au avut nevoie de ajutor umanitar de sănătate.

Din acest motiv, se estimează că în țările europene există peste 7 milioane de persoane strămutate interne și 8 milioane de refugiați. Dintre aceştia din urmă, potrivit organizației neguvernamentale, peste 90% sunt femei, copii, vîrstnici, persoane cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile.

Peste 11,79 milioane de oameni au primit asistență de la Crucea Roșie Ucraineană, iar Crucea Roșie din țări precum Slovenia, Polonia, România, Republica Cehă, Franța și Spania, printre multe altele, au oferit ajutor de la începutul invaziei.

Pe parcursul războiului, cîte un spital din zece a fost avariat în Ucraina

Un spital din 10 a fost avariat în Ucraina în timpul războiului declanșat de Rusia pe 24 Februarie anul trecut, informează mediafax.

Peste 250 de atacuri asupra spitalelor au avut loc în timpul războiului. Unele spitale au fost lovite de mai multe ori, potrivit unei analize a investigatorilor din SUA, Marea Britanie, Elveția și Ucraina, preluată de CNN.

Analiza este realizată de cinci organizații neguvernamentale și arată că aproape 200 de lucrători medicali, care pe timp de război sunt protejați de legile internaționale privind drepturile omului, au fost uciși, răniți, răpiți sau arestați.

Cercetătorii au documentat 707 atacuri asupra sistemului de sănătate între Februarie și Decembrie 2022, inclusiv jafuri și interzicerea accesului la asistența medicală.

„Aceste constatări ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru comunitatea globală să acționeze acum pentru a pune capăt impunității pentru violențele gratuite împotriva lucrătorilor din domeniul Sănătății, în Ucraina și în întreaga lume”, a declarat, pentru CNN, Christian De Vos, coautor al raportului și director de cercetare la Physicians for Human Rights, un ONG american pentru drepturile omului.

Peste 250 de raiduri cu rachete și alte incidente violente din Ucraina au afectat spitalele, mai arată analiza specialiștilor. De asemenea, 205 atacuri au avariat ambulanțe, farmacii și alte facilități, iar 243 de incidente au afectat sistemul de sănătate în alte moduri.

În Belarus, pentru înaltă trădare, a fost instituită pedeapsa cu moartea pentru funcţionarii publici şi personalul militar

Belarus îşi va extinde legislaţia penală pentru a permite aplicarea pedepsei cu moartea pentru funcţionarii publici şi personalul militar pentru „înaltă trădare”, informează dpa, potrivit agerpres. 

Parlamentul de la Minsk a votat în lectură finală un proiect de lege în acest sens, a anunţat agenţia de stat Belta.

Republica Belarus, care este condusă de preşedintele autocrat Aleksandr Lukaşenko, este ultima ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa cu moartea.

Anul trecut, această ţară a stîrnit critici pe plan internaţional după ce a extins aplicarea pedepsei cu moartea pentru pregătirea de atentate teroriste, ca răspuns la acţiuni de sabotare a căilor ferate de către activişti belaruşi care încercau să împiedice astfel trupele ruse să atace Ucraina.

Printr-o altă modificare a legii, ofensa de defăimare a Republicii Belarus va include pe viitor şi afirmaţii denigratoare la adresa militarilor, similar cu legea din Rusia.

Mii de oameni se află în detenţie în Belarus din raţiuni politice de cînd Lukaşenko a zdrobit mişcarea populară împotriva realegerii lui la conducerea ţării, în Toamna lui 2020.

Iranul l-a condamnat la moarte pe disidentul germano-iranian Jamshid Sharmahd

Un Tribunal din Iran l-a condamnat la moarte pe disidentul germano-iranian Jamshid Sharmahd, acuzat de „corupție pe Pămînt”, a anunțat Justiția, potrivit BBC, informează mediafax.

Se pare că Sharmahd, în vîrstă de 67 de ani, care locuia în SUA, a fost răpit de agenți iranieni în Dubai în 2020 pentru a fi dus în Iran via Oman. Iranul l-a acuzat că este liderul unui grup terorist pro-monarhist.

El a negat afirmația, iar un grup pentru drepturile omului a susținut că Sharmahd s-a confruntat cu un proces extrem de nedrept, bazat pe „mărturisiri” forțate. Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a condamnat sentința ca fiind „absolut inacceptabilă”.

Agenția de știri Mizan a sistemului judiciar iranian a anunțat că un Tribunal revoluționar din Teheran l-a găsit pe Jamshid Sharmahd vinovat de „răspîndirea corupției pe Pămînt prin planificarea și conducerea unor operațiuni teroriste”.

Sharmahd a negat implicarea sa în atacurile care i-au fost atribuite de autoritățile iraniene.

Mai multe magazine britanice au raţionalizat o serie de fructe şi legume

Unele magazine din Marea Britanie au introdus limite temporare în ce priveşte numărul de fructe şi legume pe care le pot achiziţiona clienţii, pentru a le asigura disponibilitatea pentru toată lumea, pe fondul unei penurii a acestor produse, a confirmat pentru AFP federaţia comercianţilor, BRC (British Retail Consortium), potrivit agerpres. 

„Condiţiile meteorologice dificile din Sudul Europei şi Africa de Nord au perturbat recoltarea anumitor fructe şi legume, mai ales roşii şi ardei, a explicat Andrew Opie, responsabil al federaţiei.

Perturbările „ar urma să dureze cîteva săptămîni”, a menţionat Opie, adăugînd că „supermarketurile sunt capabile să gestioneze problemele lanţului de aprovizionare şi lucrează cu agricultorii pentru a asigura accesul clienţilor la o gamă largă de produse proaspete”. Măsura vizează loturile de roşii, ardei, castraveţi, salată, broccoli, conopidă şi zmeură.

Dincolo de aceste probleme punctuale, agricultorii britanici au avertizat în Decembrie că Regatul Unit se îndreaptă hotărît spre o criză de aprovizionare în sectorul alimentar, din cauza creşterii costurilor cu care se confruntă cei care lucrează în acest sector.

Banca Mondială se pronunță în privința pensiilor speciale din România

Banca Mondială va trimite în România un raport asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale. Conform surselor care au citit acest raport, pensiile militare nu pot fi excluse din categoria pensiilor speciale și trebuie să treacă pe contributivitate. Experții Băncii Mondiale prezintă raportul asupra proiectului de lege privind eliminarea pensiilor speciale.

În privința pensiilor militare, principala problema o reprezintă cei cu funcții și grade, acolo unde pensiile au și componenta de necontributivitate. Iar proiectul de lege trimis în Parlament nu reglementează acest lucru. În momentul de față, pensiile militare costă bugetul de stat peste 11 miliarde de lei anual, iar cei de la Banca Mondială consideră că proiectul trimis în Parlament are un impact bugetar prea mic. Practic, acest proiect nu rezolvă problema și nu reduce cheltuielile bugetare.

Cea mai mare critică adusă se referă la toate categoriile de pensii speciale și nu anume că nu rezolva deloc situația pensiilor aflate deja în plată. Critici sunt aduse și în privința celorlalte categorii de pensii speciale, mai ales ale magistraților.

Amnesty International solicită anchetarea celor responsabili de invazia rusă din Ucraina

Amnesty International a cerut ca cei responsabili de invazia rusă din Ucraina să fie aduşi în faţa Justiţiei, în contextul împlinirii unui an de la începutul războiului, relatează DPA, potrivit Agerpres.

"Comunitatea internaţională ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta că cei responsabili de crime, conform dreptului internaţional, să fie aduşi în faţa Justiţiei", a spus Markus Beeko, secretar general al Amnesty International în Germania, citat miercuri într-un comunicat de presă.

"Aceasta include investigaţii asupra comandanţilor militari de rang înalt şi liderilor civili", a adăugat el.

De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 Februarie 2022, trupele Moscovei au comis crime de război şi alte încălcări ale dreptului umanitar internaţional, inclusiv execuţii extrajudiciare, violenţe sexuale şi legate de gen, atacuri asupra infrastructurii civile şi locuinţelor, deportări de civili, precum şi crime extrajudiciare la scară largă prin bombardarea de oraşe, conform Amnesty.

Invazia însăşi a fost un act de agresiune care a încălcat dreptul internaţional şi care a declanşat o catastrofă privind drepturile omului, a mai transmis organizaţia.

"Oamenii din Ucraina au trecut prin orori inimaginabile în aceste 12 luni de război", a spus Beeko.

"Ei merită Justiţie şi reparaţii pentru suferinţa fizică, psihică şi economică produsă de Vladimir Putin şi trupele ruse. Comunitatea internaţională are datoria de a-i trage la răspundere pe vinovaţi", a adăugat el.

Ratificarea intrării în NATO a Suediei şi Finlandei  ar putea fi votată de către Parlamentul ungar în Martie

Parlamentul ungar va începe Miercurea viitoare dezbaterea privind ratificarea intrării în NATO a Suediei şi Finlandei, dar votul parlamentarilor va surveni abia la începutul lunii martie, transmite EFE.

Portalul Portfolio.hu a relatat că, potrivit propunerilor privind ordinea de zi a sesiunii parlamentare care începe Luni, 27 Februarie, şi durează trei zile, subiectul ratificării este planificat pentru 1 Martie.

FIDESZ, partidul premierului ungar ultranaţionalist Viktor Orban, care este considerat drept politicianul european cel mai apropiat de Moscova, dispune de o majoritate de două treimi în Legislativ. Ungaria amînă de luni bune ratificarea aderării ţărilor nordice la alianţă şi este singura ţară membră a UE care nu a făcut încă acest lucru, notează EFE.

Totuşi, nu se preconizează ca deputaţii ungari să voteze săptămîna viitoare, ci după încă o săptămînă, la 7 Martie, după cum a relatat cotidianul digital independent Hvg.hu.
Pînă acum, 28 din cei 30 de membri ai alianţei Nord-atlantice, cu excepţia Ungariei şi Turciei, au ratificat documentul de aderare a celor doi noi parteneri, dar este nevoie de aprobarea tuturor Parlamentelor din ţările membre.

Serviciile secrete germane spun că Putin vrea să tranşeze conflictul pe cîmpul de luptă

La aproape un an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia ordonată de preşedintele Vladimir Putin, conducerea de la Moscova nu dă nici un semn că este deschisă la negocieri pentru a încheia conflictul, potrivit serviciilor secrete ale Germaniei, citate de DPA.

Nu există nici un indiciu că Putin ar fi dispus să ajungă la un acord de pace, a declarat şeful Serviciului de Informaţii Externe al Germaniei BND, Bruno Kahl, în comentarii făcute grupului media german Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND).

”În acest moment, Putin este preocupat să pună capăt conflictului pe cîmpul de luptă şi să obţină cît mai multe avantaje acolo pentru ca apoi să dicteze un acord de pace în condiţiile sale, la un moment dat, în viitor", a spus şeful serviciilor secrete germane.
Kahl a mai subliniat că Rusia este în continuare capabilă să trimită şi alţi soldaţi pe front. Din cei 300.000 mobilizaţi de Moscova în Toamna anului trecut, unii erau încă în curs de pregătire, în timp ce alţii au fost deja trimişi pe front, a mai declarat el.
În ciuda avantajului numeric al Rusiei, Ucraina este în continuare capabilă să se apere de forţele Moscovei foarte eficient, a spus Kahl.

"Dar aceasta este o luptă dificilă pe termen lung şi doar va avea succes în partea ucraineană dacă sprijinul Occidentului este cu adevărat susţinut", a adăugat el.

Pînă acum, trupele ruse au reuşit să oprească înaintările surpriză din partea ucrainenilor. În schimb, Kahl a descris situaţia curentă de pe cîmpul de luptă ca un război de tranşee, "un foarte crud, brutal război de uzură".