Turcia şi Ungaria au fost somate de către Lloyd Austin să ratifice aderarea Suediei la NATO pînă în luna Iulie

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, le-a cerut, Miercuri, Turciei şi Ungariei să ratifice aderarea Suediei la NATO ”cît mai curînd posibil” şi înaintea viitorului summit al Alianţei Nord-Atlantice, din luna Iulie, transmit Reuters şi AFOP, potrivit agerpres. 

”Aşteptăm cu nerăbdare să întîmpinăm în curînd Suedia ca al 32-lea membru al NATO. Pentru a fi clar, aşteptăm cu nerăbdare ca acest lucru să se întîmple înaintea summitului din Iulie”, a declarat Lloyd Austin într-o conferinţă de presă, la Stockholm.

”Încurajăm aliaţii noştri Turcia şi Ungaria să ratifice aderarea Suediei cît mai rapid posibil”, a spus reprezentantul Washingtonului.

Finlanda şi Suedia au solicitat anul trecut să adere la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din Mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.

Între timp, Finlanda a devenit, la începutul acestei luni, al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Următorul summit al NATO va avea loc în 11-12 Iulie, la Vilnius.

Ucrainenii au primit primele sisteme de apărare antiaeriană americane Patriot

Ucraina a primit primele sisteme de apărare antiaeriană americane Patriot, iar tancuri de luptă uşoare franceze AMX-10 se află deja pe front, au anunţat Miercuri autorităţile ucrainene, în contextul în care Kievul pregăteşte o contraofensivă de amploare împotriva forţelor ruse, relatează France Presse, potrivit agerpres. 

La jumătatea lunii Decembrie, Washingtonul s-a angajat, în timpul vizitei istorice a Preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în SUA, să-i furnizeze Ucrainei sistemul său de apărare antiaeriană Patriot, într-un moment cînd Rusia bombarda masiv infrastructurile energetice ucrainene.

Acest sistem va consolida ”de manieră semnificativă” apărarea ucraineană în faţa atacurilor ruse, sublinia şeful statului ucrainean cu acel prilej. El dădea asigurări că acest echipament va fi utilizat doar în scop ”defensiv” şi nu pentru a lovi teritoriul rus.

În 20 Ianuarie, Olanda a anunţat că îi va furniza Ucrainei ”două lansatoare” Patriot şi rachetele interceptoare aferente, în cadrul unei ”livrări comune” cu SUA şi Germania. Berlinul se angajase în 5 Ianuarie să livreze unul din aceste sisteme.

Tot Miercuri, Armata ucraineană a mai anunţat că a desfăşurat tancuri uşoare de luptă franceze AMX-10, utilizate în special pentru ”misiuni de recunoaştere”, fără a preciza numărul lor.

Dictatorul Nord-coreean a ordonat lansarea primului satelit de spionaj

Liderul Nord-coreean Kim Jong Un a ordonat lansarea primului satelit spion de recunoaştere militară al Phenianului, a cărui construcţie tocmai a fost finalizată, a relatat Miercuri agenţia de presă de stat, citată de AFP, potrivit agerpres.

În cadrul unei vizite la agenţia spaţială Nord-coreeană, Kim Jong Un a cerut „ca primul satelit spion de recunoaştere militară al Coreei de Nord, finalizat în Aprilie, să fie lansat la data prevăzută”, potrivit agenţiei de presă oficiale KCNA.

Liderul Nord-coreean, care a inspectat împreună cu fiica sa Administraţia Naţională de Dezvoltare Aerospaţială (NADA), nu a dat însă mai multe detalii privind data lansării. Adresîndu-se personalului agenţiei spaţiale, el a cerut desfăşurarea „mai multor sateliţi de recunoaştere pe diferite orbite”.

”A dispune de tehnologie de recunoaştere militară reprezintă o sarcină de primă importanţă de îndeplinit”, a subliniat Kim Jong Un, pentru a contracara ceea ce el a numit ameninţări şi agresiuni din partea Seulului şi Washingtonului.

În perspectiva unor posibile acte de sabotaj, zeci de nave ruseşti culeg informaţii în Marea Nordului

Zeci de nave ruseşti au patrulat, în ultimele luni, în Marea Nordului, pentru a aduna informaţii despre parcuri eoliene, gazoducte şi cabluri de electricitate, în vederea unor posibile acte de sabotaj, potrivit unei investigaţii comune a televiziunilor publice nordice, transmite EFE, potrivit agerpres.

„Războiul din umbră”, este un reportaj care susţine că a descoperit cel puţin 50 de nave ruseşti, aparent nave de pescuit sau de cercetare, care au făcut deplasări „suspecte” în zone unde există infrastructură critică.

Comunicaţiile radio interceptate sugerează că acestea sunt nave „fantomă” care îşi dezactivează dispozitivele de localizare pentru a nu dezvălui unde se află.

Experţi în spionaj din ţările nordice, consultaţi pentru reportaj, susţin că navele fac parte dintr-un presupus program militar rusesc de realizare a unor acte de sabotaj în cazul în care războiul din Ucraina se extinde la mai multe ţări.

Reportajul se axează pe un caz, cel al navei „Amiral Vladimirski”, o navă rusă de cercetare marină, dar care, potrivit surselor televiziunii publice daneze DR, este folosită, de asemenea, pentru activităţi de informaţii.

Această navă s-a deplasat incognito timp de o lună în Marea Baltică şi în Marea Nordului şi s-a oprit de mai multe ori în zone cu parcuri eoliene, în timp ce trimitea mesaje radio către o bază militară rusă, conform investigaţiei.

Electoral, Erdogan promite că va construi două noi oraşe cu clădiri rezistente la cutremur

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis că, dacă va cîştiga alegerile din luna Mai, va construi două noi „oraşe” cu construcţii rezistente la cutremur şi va limita creşterea Istanbulului, oraş cu 16 milioane de locuitori, cel mai mare din Europa, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. 

Această metropolă se află la numai aproximativ 10 kilometri de falia geologică din Marea Marmara, care a provocat în 1999 seismul catastrofic cu peste 17.000 de morţi în zonele învecinate oraşului Izmir, iar experţii în seismologie cred că un nou seism puternic este probabil să survină acolo în următoarele decenii.

„Vom ridica nouă noi suburbii în Istanbul, cu un total de un milion de locuitori”, iar acestea vor fi la periferia vestică şi la cea estică a metropolei, pe terenuri cu risc seismic redus, a spus Erdogan.

Micul oraş ce va fi ridicat astfel la Vest de Istanbul corespunde proiectului Canalului Istanbul, care va conecta Marea Neagră cu Marea Marmara printr-o cale navigabilă paralelă cu Bosforul şi situată la circa 30 de kilometri de această strîmtoare naturală.

Erdogan a insistat că ridicarea celor două noi oraşe nu va însemna creşterea populaţiei în zona metropolitană a Istanbulului. ”Nu va veni populaţie nouă la Istanbul, nu o vom permite. Ceea ce vom face este să distribuim populaţia din centrul oraşului, din zona de risc, către periferie, unde riscul este mai mic”, a explicat Preşedintele turc.

SUA acordă un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei

Statele Unite au anunţat Miercuri un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, pentru a ajuta această ţară în războiul cu Rusia, transmit agenţiile Reuters şi AFP, potrivit agerpres. 

Purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că acest pachet, al 36-lea pe care Washingtonul îl oferă Kievului de cînd a început anul trecut în Februarie campania militară rusă, cuprinde în special cantităţi suplimentare de obuze pentru artilerie, de care Ucraina are mare nevoie în războiul de înaltă intensitate pe care-l poartă cu Rusia şi care implică un mare consum de muniţii.

Anunţul despre noul ajutor militar american pentru Ucraina coincide cu primirea de către această ţară a primelor sisteme antiaeriene americane Patriot şi a tancurilor uşoare franceze AMX-10.

Premierul luxemburghez a denunţat în Parlamentul European legea ungară anti-LGBTQ+

Prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel a denunţat o controversată lege din Ungaria, într-un discurs susţinut în Parlamentul European în care a cerut „respectarea” drepturilor persoanelor LGBTQ+, relatează AFP, potrivit agerpres. 

„Dacă cineva din această adunare crede că un individ devine homosexual pentru că s-a uitat la televizor, (…) a ascultat o melodie (…), nu a înţeles nimic”, a declarat Xavier Bettel în faţa eurodeputaţilor.

Ungaria sub conducerea premierului Viktor Orban a adoptat, în Iunie 2021, o lege care interzice „reprezentarea sau promovarea” homosexualităţii şi schimbarea de gen în rîndul minorilor, aminteşte AFP.

„Cel mai greu pentru un homosexual este să se accepte pe sine”, a mai remarcat prim-ministrul luxemburghez, el însuşi homosexual şi foarte implicat în apărarea drepturilor persoanelor LGBTQ+, notează France Presse.

„Nu cerem milă, nu cerem solidaritate, nu cerem compasiune, doar respect”, a declarat el.

Referindu-se la „tinerii (care) se sinucid pentru că nu pot comunica despre propria lor homosexualitate”, Bettel a afirmat că „stigmatizîndu-i, spunîndu-le că este vina educaţiei, a culturii, a audiovizualului, pentru mine este contrar a ceea ce este Uniunea Europeană, această deschidere şi toleranţă”.

„Mi-e ruşine că unii colegi vor să cîştige voturi pe spinarea minorităţilor, s-a mai întîmplat aşa în istoria noastră”, a mai atenţionat premierul luxemburghez.

Germania va cheltui 26,6 miliarde de euro cu refugiaţii pe parcursul acestui an

Germania intenţionează să cheltuiască 26,6 miliarde de euro cu refugiaţii pe parcursul acestui an, ceea ce înseamnă cu circa 3 miliarde mai puţin decît în anul anterior, relatează Reuters, citînd cotidianul Handelsblatt şi Ministerul german de Finanţe, potrivit agerpres.  

„Guvernul german va cheltui un total de 26,6 miliarde de euro pentru refugiaţi şi nu va lăsa landurile şi municipalităţile să se descurce singure în această situaţie extraordinară”, a precizat un purtător de cuvînt al Ministerului.

Acesta a subliniat că statul federal va face acest efort „în pofida faptului că, potrivit Constituţiei, primirea, găzduirea şi îngrijirea refugiaţilor sunt responsabilitatea landurilor, inclusiv în termeni financiari”.

Țări membre ale NATO şi state partenere participă la un exerciţiu de apărare cibernetică de mare amploare în Estonia

Numeroase ţări membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi state partenere participă la un exerciţiu pentru apărare cibernetică ce se desfăşoară timp de patru zile în Estonia, informează dpa, potrivit agerpres. 

În timpul acestui exerciţiu, care a început Marţi și se va finaliza Vineri, echipe din 38 de ţări trebuie să protejeze sisteme informatice reale de atacuri în timp real şi să practice luarea de decizii tactice şi strategice în situaţii critice, potrivit Centrului Cooperativ de Excelenţă pentru Apărare Cibernetică afiliat NATO (CCDCOE).

Potrivit organizaţiei, sunt peste 3.000 de participanţi la acest exerciţiu.

„Războiul cibernetic ar putea să nu fie la fel de vizibil ca războiul cinetic, însă el este integrat în activităţile de război”, a declarat ministrul estonian al Apărării Hanno Pevkur, cu referire la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Anul trecut a arătat importanţa unei apărării cibernetice puternice, a mai spus el.

Exerciţiul are loc anual începînd din 2010.