Kremlinul a ajuns să acuze și Știinţa de trădare de stat

Kremlinul a declarat că trei oameni de ştiinţă cercetaţi pentru trădare de stat se confruntă cu „acuzaţii foarte grave” şi că nu poate face comentarii asupra cazului, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că este la curent cu o scrisoare deschisă din partea oamenilor de ştiinţă siberieni în apărarea celor trei bărbaţi, dar cazul este ”de competenţa serviciilor de securitate”.

În scrisoarea deschisă publicată Luni, colegii celor trei – Anatoli Maslov, Aleksandr Şipliuk şi Valeri Zveghinţev – le-au susţinut nevinovăţia şi au considerat că urmărirea penală a acestora ameninţă să aducă grave prejudicii ştiinţei ruseşti.

„Îi cunoaştem pe fiecare dintre ei ca fiind un patriot şi o persoană decentă care nu este capabilă să facă ceea ce autorităţile de anchetă îi suspectează”, au spus ei.

Scrisoarea afirmă că bărbaţii sunt urmăriţi penal pentru activitatea ştiinţifică normală, inclusiv realizarea de prezentări la conferinţe internaţionale, publicarea de articole în reviste importante şi participarea la proiecte internaţionale.

În text se precizează că materialele prezentate de aceştia au fost verificate în mod repetat pentru a se asigura că nu includ „informaţii restricţionate”.

Cazurile au arătat că „orice articol sau raport poate conduce la acuzaţii de înaltă trădare”, se arată în scrisoarea deschisă.

„În această situaţie, nu ne temem doar pentru soarta colegilor noştri. Pur şi simplu nu înţelegem cum să continuăm să ne facem treaba”, conchid semnatarii.

Continuă să scadă popularitatea partidului cancelarului german Scholz

Popularitatea Partidului Social-Democrat (SPD), al cancelarului Olaf Scholz, şi cea a partenerilor de coaliţie, Alianţa ’90/Verzi şi Partidul Liber-Democrat (FDP), continuă să scadă, pe fondul ascensiunii Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi a formaţiunii Alternativă pentru Germania (AfD), informează mediafax.

Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Forsa, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta, opoziţie) este la nivelul de 30% în preferinţele electorale, informează publicaţia Tagesspiegel.

Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stînga), al cancelarului Olaf Scholz, este la nivelul de 17%, în scădere cu 1% comparativ cu săptămîna trecută.

A treia forţă politică este, potrivit sondajului, formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, opoziţie), creditată cu 16% din intenţiile de vot.

Alianţa ’90/Verzi, parteneră la guvernare, este la nivelul de 15%, în scădere cu 1% faţă de săptămîna trecută, pe fondul stării de nemulţumire faţă de o serie de măsuri ecologice precum interzicerea centralelor termice pe gaze şi a fabricării de maşini cu ardere internă începînd din 2035. Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal), membru al coaliţiei guvernamentale, are o popularitate de 8%, în creştere cu 1% faţă de săptămîna trecută.

Partidul Stîngii (Die Linke, opoziţie) este la nivelul de 4% în preferinţele electorale.

Acord ruso-iranian pentru o linie ferată pe coridorul de transport destinat să rivalizeze cu Canalul Suez

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său iranian Ebrahim Raisi au supervizat Miercuri, prin legătură video, semnarea unui acord de finanţare şi construire a unei linii feroviare iraniene ca parte a unui embrionar Coridor de Transport Nord-Sud, transmite Reuters, potrivit agerpres. 

Linia ferată Rasht-Astara este văzută ca o legătură importantă în cadrul coridorului, al cărui obiectiv este să conecteze India, Iran, Rusia, Azerbaidjan şi alte ţări, pe cale feroviară şi maritimă, un coridor despre care Rusia afirmă că poate rivaliza cu Canalul Suez ca rută majoră pentru comerţul mondial.

Rusia şi Iranul au fost împinse să îşi întărească relaţiile politice şi economice de sancţiunile occidentale impuse fiecăreia dintre ele, dar pe care ambele le consideră nejustificate.

De la revoluţia islamică din 1979 care l-a alungat de la putere pe şahul Reza Pahlavi, sprijinit de Statele Unite, Iranul a fost ostracizat de Occident, iar economia sa a fost lovită de nenumărate sancţiuni. Iranul deţine în jur de un sfert din rezervele de petrol ale Orientului Mijlociu.

Marine Le Pen va fi audiată, pe 24 Mai, în privinţa relaţiilor sale cu Rusia

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, urmează să fie audiată, pe 24 Mai, de o Comisie de anchetă a Parlamentului Franţei cu privire la relaţiile sale cu Rusia şi un împrumut contractat în 2014, notează AFP, potrivit agerpres. 

Pe 4 Mai, Jean-Luc Schaffhauser, fost europarlamentar FN (devenit RN), a explicat că a fost însărcinat de Marine Le Pen cu negocieri pentru ca partidul să încheie un împrumut, în 2014, cu bănci ruseşti, dar fără „contrapartidă” sau „presiune politică”.

Fostul europarlamentar, care este şi consultant, a explicat că, după refuzul „tuturor băncilor occidentale” de a acorda un împrumut Frontului Naţional (FN), ”nu am putut găsi decît de partea chineză, din Iran, sau Rusia: Marine Le Pen a considerat că Rusia era cel mai bun lucru”.

Un împrumut de 9,4 milioane de euro a fost încheiat în final, în 2014, cu o bancă ceho-rusă, a cărei creanţă a fost preluată de diverse companii în urma unor falimente în cascadă, care este încă în curs de rambursare.

Acest împrumut ar trebui să anime în mare măsură dezbaterile din 24 Mai.

Comisia de anchetă asupra ingerinţelor străine a fost lansată de RN pentru a încerca să taie din scurt acuzaţiile că partidul de extremă dreapta este un agent al influenţei ruse în Franţa.

Mai mulţi responsabili ai RN au fost deja audiaţi.

Sarkozy, obligat să poarte brăţară electronic după ce a fost condamnat definitiv pentru corupţie

Fostul Preşedinte francez Nicolas Sarkozy a pierdut Miercuri în apel, în privinţa unei condamnări din 2021, într-un dosar pentru corupţie şi trafic de influenţă, în faţa Curţii de Apel din Paris, care a menţinut sentinţa de trei ani de închisoare, dintre care un an pentru corupţie şi trafic de influenţă, o sancţiune fără precedent pentru un fost Preşedinte francez, potrivit Reuters şi AFP, scrie agerpres.

Instanţa a precizat că doi ani din această pedeapsă erau suspendaţi, iar pentru anul rămas Sarkozy va trebui să poarte o brăţară electronică în loc să meargă la închisoare.

Avocatul său permanent Thierry Herzog şi fostul înalt magistrat Gilbert Azibert au fost condamnaţi la pedepse similare.

Curtea de Apel a pronunţat, de asemenea, o interdicţie de trei ani asupra drepturilor civile ale lui Nicolas Sarkozy, ceea ce îl face neeligibil, precum şi o interdicţie de trei ani de exercitare a profesiei de avocat pentru Thierry Herzog.

În 2021, un Tribunal de primă instanţă l-a găsit vinovat pe Sarkozy de tentativă de mituire a unui judecător după încetarea atribuţiilor de Preşedinte şi de trafic de influenţă în schimbul unor informaţii confidenţiale despre o ancheta privind finanţarea campaniei sale din 2007.

Sentinţa a marcat o uimitoare cădere în dizgraţie pentru un fost Preşedinte care odinioară conducea lumea şi a fost una dintre multele bătălii juridice pe care Sarkozy le-a dus în ultimul deceniu.

Sarkozy, în vîrstă de 68 de ani, care a exercitat un mandat de Preşedinte al Franţei între 2007 şi 2012, a negat în mod constant orice fel de ilegalitate.

Pentru capturarea unui hacker rus, SUA oferă o recompensă de 10 milioane de dolari

Statele Unite au anunţat că oferă o recompensă de 10 milioane de dolari pentru un hacker rus suspectat că este responsabil de atacuri informatice asupra Poliţiei din Washington, unor şcoli sau spitale, notează AFP, potrivit agerpres.  

Mihail Matveiev este acuzat că a folosit un ransomware precum LockBit, Babuk şi Hive pentru a extorca din Rusia cel puţin 200 de milioane de dolari, potrivit Departamentului american de Justiţie.

Hackerul ar fi „criptat şi luat ca ostatic datele multor victime, în special spitale, şcoli, asociaţii şi Poliţie” precum cea din Washington, a declarat procurorul federal din New Jersey, Philip Sellinger.

El ar fi folosit mai multe nume false, cum ar fi „Wazawaka”, „m1x” sau „Boriselcin”.

Ransomware-ul folosit accede la sistemele informatice vulnerabile pentru a cripta sau a fura date. Hackerii cer apoi o răscumpărare, ameninţînd că nu vor decripta aceste informaţii sau că le vor publica.

Departamentul de Stat a oferit o recompensă de 10 milioane de dolari pentru orice informaţie care conduce la arestarea şi condamnarea lui.

Dacă este condamnat, Mihail Matveiev riscă peste 20 de ani de închisoare.

Lecţiile pe care le oferă Taiwanului războiul din Ucraina împotriva forţelor ruseşti

Războiul din Ucraina împotriva forţelor ruseşti oferă lecţii Taiwanului, arătînd cum o Armată mai mică poate rezista unei forţe mai mari, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, transmite AFP, potrivit agerpres. 

„Am învăţat o serie de lecţii importante odată cu războiul din Ucraina”, a spus şeful Pentagonului, întrebat în cursul unei audieri parlamentare asupra strategiilor de apărare ale Insulei Taiwan în cazul unei eventuale invazii chineze.

„Una dintre aceste lecţii este că, dispunînd de resurse asimetrice şi cu tactici şi tehnici asimetrice, o forţă mai mică se poate apăra cu adevărat împotriva unei forţe mai puternice”, a spus el.

Antrenate, înarmate şi echipate de o coaliţie internaţională condusă de Statele Unite, forţele ucrainene nu numai că au rezistat asaltului Rusiei, dar au eliberat zone de teritoriu cucerite de ruşi.

Şeful Pentagonului a estimat, în acest sens, că autoritatea de care dispune pentru a apela la stocurile americane şi a furniza arme Taiwanului este „esenţială pentru eforturile noastre de a furniza Taiwanului ceea ce are nevoie” pentru a se apăra, aşa cum este cazul pentru Ucraina.

„Lucrăm la această iniţiativă şi sperăm că vom avea ceva de anunţat în viitorul apropiat”, a spus el fără a preciza ce anume sau a stabili o dată.

Beijingul consideră Taiwanul, o insulă cu 23 de milioane de locuitori, ca pe o provincie pe care nu a reuşit încă să o reunifice cu restul teritoriului său după sfîrşitul războiului civil chinez, în 1949.

China, care susţine că favorizează reunificarea paşnică cu Taiwanul, nu exclude, totuşi, utilizarea forţei pentru a realiza acest lucru.

Viitorul secretar general adjunct al NATO va fi un înalt diplomat german

Un înalt diplomat german, Boris Ruge, urmează să devină secretar general adjunct al NATO pentru afaceri politice şi politică de securitate, a declarat un purtător de cuvînt al alianţei militare, relatează dpa, potrivit agerpres. 

Ruge urmează să o înlocuiască pe colega sa Bettina Cadenbach, care a deţinut funcţia din 2019.

Boris Ruge, în vîrsta de 61 de ani, este în prezent vicepreşedinte al Conferinţei pentru Securitate de la München (MSC). El a lucrat pentru NATO în timpul războiului din Kosovo ca ofiţer de legătură la sediul din Bruxelles şi consilier politic pentru doi comandanţi ai forţelor NATO în Pristina.

De asemenea, Boris Ruge a fost şef de unitate pentru Orientul Apropiat şi Mijlociu şi Africa de Nord la Ministerul german de Externe, ambasador german în Arabia Saudită şi adjunctul ambasadorului german în Statele Unite.

În total, există în prezent opt secretari generali adjuncţi la NATO. Se aşteaptă ca Ruge să preia postul în cursul mandatului secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg la sfîrşitul acestui an.

Columbian condamnat la închisoare pentru discreditarea Armatei rusede de un Tribunal din Moscova

Un Tribunal din Moscova a condamnat un cetăţean columbian la cinci ani şi două luni de închisoare pentru „discreditarea forţelor armate ale Rusiei”, relatează agenţia DPA, potrivit agerpres. 

Bărbatul columbian va executa pedeapsa într-un penitenciar general în Rusia. De cînd Rusia a declanşat, în Februarie anul trecut, războiul împotriva Ucrainei acesta este primul caz cunoscut în care un cetăţean străin este condamnat pentru discreditarea Armatei ruse.

El a fost acuzat că anul trecut a ascuns într-un centru comercial telefoane mobile care au fost apoi folosite pentru răspîndirea unor „relatări în masă false despre acţiunile forţelor armate ale Rusiei, inclusiv despre uciderea civililor”.

Potrivit procurorilor ruşi, cetăţeanul columbian ar fi lucrat pentru o organizaţie străină legată de Departamentul de Stat al SUA şi ar fi fost de asemenea plătit de aceasta.

Autorităţile ruse au impus reguli stricte asupra prezentării „operaţiunii militare speciale” şi în luna Martie au introdus în Codul Penal pedepse aspre pentru „calomnierea” şi „discreditarea” Armatei ruse, care pot ajunge pînă la 15 ani de închisoare. Mai multe persoane ce s-au manifestat împotriva războiului au fost deja condamnate în urma acuzaţiilor de discreditare a Armatei.