Peste 200 de soldați ruși omorîți și răniți într-un bombardament cînd erau adunați de general pentru 2 ore într-un careu

Peste 200 de militari ruși au murit sau au fost răniți, Miercuri, în urma unui bombardament cu rachete HIMARS, după ce comandantul rus și-a adunat soldații din subordine și i-a pus să stea în careu, timp de două ore, într-o zonă de pe linia frontului, lîngă Kreminna, conform surselor media rusești. „Suspectul de serviciu”, pe care bloggerii militari ruși îl fac direct responsabil de acest dezastru este generalul Suhrab Ahmedov, poreclit „Dacă e să moară, o să moară”.

„Un atac de artilerie a lovit militarii unei divizii, care așteptau un discurs din partea comandantului de divizie. Au stat adunați la un loc și au așteptat timp de două ore. Nu e greu de ghicit că singurele lucruri care au sosit au fost HIMARS-ul și artileria ucraineană. comentează un blogger rus. „Răspunderea cade pe umerii comandantului Armatei 20, generalul Suhrab Ahmedov. Ahmedov a fost implicat, de asemenea, și în dezastrul militar de la Vuhledar, de la începutul acestui an. La momentul de apogeu al ofensivei pentru Vuhledar din Februarie, unitățile rusești au pierdut 103 piese de echipament militar pe parcursul a trei zile, inclusiv 36 de tancuri. De cealaltă parte, ucrainenii au pierdut doar 20 de piese, inclusiv două tancuri. „Dacă la jumătatea celui de-al doilea an de război, încă mai avem comandanți care-și pun militarii să stea în careu pe linia frontului și își concentrează întregul personal într-o grămadă mare, așteptînd practic să pice lovitura artileriei inamice, atunci astfel de comandanți trebuie împușcați în fața propriilor soldați, chiar dacă ar fi colonei ori generali”, a comentat alt blogger rus.

Prigojin a anunțat că trupele Wagner vor reveni pe front în August

Evgheni Prigojin, șeful companiei militare private rusești Wagner, a declarat că trupele sale se vor întoarce pe frontul ucrainean în luna August, relatează CNN, potrivit Rador.

"Ne odihnim și ne pregătim. Pe 5 Iunie am plecat, iar pe 5 August, conform previziunilor, PMC Wagner va continua, în deplină pregătire de luptă să execute sarcinile care au fost stabilite", a declarat Evgheni Prigojin într-un comentariu video, vorbind cu jurnaliștii în regiunea rusească Ulianovsk. Videoclipul a fost distribuit prin intermediul Orchest Wagnera, canalul său neoficial pe Telegram

Serviciul de presă al lui Evgheni Prigojin a confirmat că acesta a vizitat Ulianovsk împreună cu Viktor Bout, fostul ofițer sovietic și traficant de arme condamnat şi apoi eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri (în schimbul vedetei americane de baschet Brittney Griner). Evgheni Prigojin a declarat anterior că luptătorii Wagner vor fi înlocuiți de forțele regulate ruse în zona Bahmut și vor fi relocați departe de liniile de front. Grupul său a capturat luna trecută orașul Bahmut, aflat pe linia frontului, dar recent Ucraina a revendicat progrese în zonă.

Franța acuză Rusia de o amplă campanie de dezinformare care vizează marile cotidiane franceze

Franţa a acuzat Rusia că desfăşoară o amplă operaţiune de ingerinţă digitală prin publicarea de articole false în marile ziare franceze ostile Ucrainei, acţiuni ce arată războiul hibrid dus de Moscova, relatează AFP, potrivit agerpres.

”Autorităţile franceze au pus în evidenţă existenţa unei campanii de manipulare a informaţiilor contra Franţei implicînd actori ruşi şi la care au participat entităţi de stat sau afiliate statului rus, amplificînd informaţiile false”, a spus ministrul de Externe francez Catherine Colonna, într-o declaraţie citită de purtătoarea sa de cuvînt, Anne-Claire Legendre.

Ea a adăugat că Parisul se află în legătură strînsă cu aliaţii săi pentru ca ”războiul hibrid desfăşurat de Rusia să eşueze”.

Campania a vizat website-urile mai multor media, dar şi pe cel al Ministerului de Externe francez şi alte website-uri guvernamentale, a precizat purtătoarea de cuvînt.

”Implicarea Ambasadelor şi a centrelor culturale ruse care au participat activ la amplificarea acestei campanii, inclusiv prin intermediul conturilor lor oficiale pe reţelele sociale, este o nouă dovadă a strategiei hibride pe care Rusia o pune în practică pentru a submina condiţiile unei dezbateri democratice”, a declarat şefa diplomaţiei franceze.

Operaţiunea dezvăluită de Guvern este mai exact ”a doua etapă a unei campanii deja cunoscute, dar cu moduri de acţiune mai sofisticate şi menite a fi mai puţin vizibile”, a explicat pentru AFP o sursă implicată în acest dosar.

Este vorba despre operaţiunea Doppelgranger, documentată deja anul trecut mai ales de către organizaţia europeană EU DisinfoLab şi gigantul american Meta.

La finalul lunii Septembrie 2022, Meta a anunţat că a zădărnicit pe platforma sa Facebook o operaţiune ”de influenţă secretă” provenind din Rusia.

”Meta spera că după raportare această operaţiune va înceta, dar nu a fost cazul”, a explicat sursa citată.

Cel puţin patru cotidiane franceze – Le Parisien, Le Figaro, Le Monde şi 20 minutes – au fost victime ale operaţiunii, însă au fost vizate şi alte mari instituţii de presă, în special germane (FAZ, Der Spiegel, Bild, Die Welt).

Hackerii produceau articole false pe o pagină absolut identică cu cele ale webiste-ului oficial al acestor media, dar cu un nume de domeniu diferit, de exemplu .ltd în loc de .fr.

Un Tribunal german obligă Arhiepiscopia din Köln să despăgubească cu 300.000 de euro o victimă a abuzurilor sexuale

Un Tribunal regional din Germania a ordonat Arhiepiscopiei din Köln să plătească despăgubiri în valoare de 300.000 de euro unui bărbat care a fost victimă a abuzurilor sexuale comise de un membru al clerului, relatează dpa, potrivit agerpres. 

Bărbatul, în prezent în vîrstă de 62 de ani, a cerut despăgubiri în valoare de 750.000 de euro. El a fost abuzat de peste 300 de ori de un preot în anii 1970.

Arhiepiscopia a decis să renunţe la solicitarea sa privind termenul de prescripţie în acest caz.

Pînă acum, Biserica Catolică a făcut plăţi voluntare victimelor abuzurilor – numite şi plăţi de recunoaştere.

Comisia Independentă pentru Plăţi de Recunoaştere din oraşul german Bonn a acordat pînă acum o sumă de peste 50.000 de euro în 143 de cazuri.

În 24 de cazuri, suma a fost mai mare de 100.000 de euro. Cei afectaţi au criticat în mod repetat plăţile, susţinînd că acestea sunt insuficiente.

Ambasadorul Rusiei în SUA: „Statele Unite se afundă din ce în ce mai mult în abisul crizei ucrainene”

Noul pachet de ajutor militar al SUA de 325 milioane de dolari pentru Ucraina implică Washingtonul şi mai adînc în „abisul” conflictului, a declarat ambasadorul Rusiei în Statele Unite ale Americii, Anatoli Antonov, citat de Reuters, potrivit agerpres.

Pachetul, care conţine muniţii pentru sistemele de apărare antiaeriană, muniţii de artilerie şi vehicule, vine în timp ce Ucraina îşi finalizează pregătirea ofensivei mult aşteptate. În ultima săptămînă, forţele ucrainene au pierdut tancuri şi vehicule blindate furnizate de aliaţii occidentali, în mai multe atacuri, obţinînd mici cîştiguri teritoriale pentru început.

„Statele Unite se afundă din ce în ce mai mult în abisul crizei ucrainene”, a declarat Antonov într-un mesaj pe contul Telegram al Ambasadei.

„Aparent, strategii din SUA nu înţeleg că nici o cantitate de arme, dincolo de orice implicare a unor mercenari, nu va fi în măsură să întoarcă soarta operaţiunii militare speciale a Rusiei”, susţine ambasadorul rus.

SUA, Uniunea Europeană şi alţi aliaţi ai Ucrainei au trimis Kievului asistenţă militară de mai multe miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse în Februarie 2022.

7,5 ani de închisoare pentru o fostă colaboratoare a lui Navalnîi

Justiţia rusă a condamnat-o pe Lilia Ceanişeva, o fostă colaboratoare a opozantului rus Alexei Navalnîi, la 7,5 ani de închisoare pentru extremism, informează Mediazona, preluată de agenţia EFE, potrivit agerpres.

Decizia a fost luată de Tribunalul din Ufa, capitala republicii ruse Başkortostan, a precizat sursa citată.

Ceanişeva, fostă coordonatoare al unuia dintre birourile lui Navalnîi din Başkortostan, a fost arestată în Noiembrie 2021.

Opozanta a fost găsită vinovată de crearea unei organizaţii extremiste şi a unei organizaţii neguvernamentale care atentează la drepturile cetăţenilor.

Ceanişeva, al cărei proces a avut loc cu uşile închise, nu şi-a recunoscut vinovăţia şi a descris urmărirea sa penală ca fiind motivată politic.

Activista a fost prima dintre susţinătorii lui Navalnîi care a fost arestată după ce organizaţiile acestuia au fost scoase în afara legii în 2021.

În 2022, Ceanişeva a fost inclusă pe lista oficială a Rusiei cu persoanele legate de extremism şi terorism.

Navalnîi însuşi ispăşeşte o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru fraudă şi sfidarea instanţei şi riscă pînă la 30 de ani de închisoare într-un nou caz de extremism. 

Medvedev amenință cu distrugerea cablurilor subacvatice de comunicaţii ale ”inamicilor”

Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, un aliat apropiat al Preşedintelui Vladimir Putin, a declarat, Miercuri, că nu mai există „limite morale” care să împiedice Moscova să distrugă cablurile de comunicaţii subacvatice ale inamicilor săi, dat fiind ceea ce el a calificat drept complicitatea occidentală în exploziile de la gazoductul Nord Stream pe sub Marea Baltică, relatează Reuters, potrivit agerpres.

O scădere bruscă de presiune în ambele conducte a fost înregistrată în 26 Septembrie trecut, iar seismologii au detectat explozii, ceea ce a dat naştere la un val de speculaţii despre sabotarea unuia dintre cele mai importante coridoare energetice ale Rusiei.

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite va efectua o vizită în Franţa

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, va efectua o vizită în Franţa, în cadrul căreia urmează să fie primit de Preşedintele francez Emmanuel Macron, a anunţat palatul regal saudit, relatează AFP.

Conducătorul de facto al regatului petrolier urmează să participe, de asemenea, la summitului unui Nou Pact Financiar Mondial, organizat la paris în perioada 22-23 Iunie la Paris, anunţă într-un comunicat palatul regal.

El urmează să asiste la o ceremonie, prevăzută la 19 Iunie, în Capitala franceză, în vederea anunţării candidaturii Arabiei Saudite de a găzdui Expoziţia Universală din 2030, potrivit aceleiaşi surse.

Conducătorul bogatei monarhii de la Golful Persic, cel mai mare exportator de ţiţei din lume, a efectuat ultima oară o vizită la Paris în Iulie 2022, în contextul unei ”explozii” a preţurilor energiei din cauza Războiului rus din Ucraina, potrivit Agerpres.

El efectua atunci prima vizită în Franţa după asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi de către agenţi saudiţi.

Jurnalistul Jamal Khashoggi, un critic al puterii saudite, a fost ucis şi dezmembrat, la 2 Octombrie 2018, în sediul Consulatului Arabiei Saudite la Istanbul, unde s-a dus să ceară acte în vederea unei căsătorii.

Arabia Saudită – unul dintre cei mai mari cumpărători de armament din lume – este acuzată cu regularitate de încălcări grave ale drepturilor omului.

În 2022, pe rutele de migraţie Africa-Orient, au murit aproape 3.800 de oameni

Aproape 3.800 de oameni şi-au pierdut viaţa în 2022 pe rutele de migraţie din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, un nou record care se apropie de cel precedent din 2017, a anunţat Organizaţia internaţională pentru migraţie (OIM), transmite AFP, potrivit agerpres. 

„Un total de 3.789 de decese au fost înregistrate în 2022, cu 11% mai mult faţă de anul precedent”, indică OIM într-un comunicat, cifră apropiată de tristul record din 2017 de 4.255 de decese.

Peste jumătate din totalul deceselor de migranţi la nivel mondial de anul trecut s-au produs în regiunea MENA (Orientul Mijlociu, Africa de Nord).

Pe rutele de migraţie terestre din Africa de Nord, „în special periculoasa traversare a deşertului Sahara”, şi din Orientul Mijlociu, OIM a înregistrat 1.028 de decese, dar notează că numărul real ar putea fi considerabil mai ridicat.

În ce priveşte migraţia pe cale terestră, cel mai grav bilanţ a fost înregistrat în Yemen, unde violenţa ţintită împotriva migranţilor s-a intensificat, subliniază OIM. Cel puţin 795 de oameni, în majoritate etiopieni, au murit în încercarea de a trece din Yemen în Arabia Saudită.

În 2022, traversările maritime clandestine între această regiune şi Europa au fost marcate de un „număr sporit de incidente mortale după plecarea de ambarcaţiuni din Liban către Grecia şi Italia”, cu cel puţin 174 de decese, adică jumătate din bilanţul deceselor din Mediterana de Est din 2022.

Potrivit site-ului OIM, 2.406 de migranţi au murit sau au dispărut în 2022 chiar în Marea Mediterană – de Est, centrală şi de Vest – , o creştere de 16,7% într-un an. Mai mult, doar de la începutul anului în curs, 2023, au fost deja înregistrate alte 1.166 de decese sau dispariţii.

Au fost descoperite fosile ale unei specii de şopîrlă bizară care a trăit pe teritoriul Australiei

O echipă de cercetători de la o universitate din Australia a descoperit fosile ale unei specii de şopîrlă descrisă drept ''cea mai mare şi mai bizară şopîrlă din familia Scincidae'' care a trăit vreodată, informează DPA.

Denumită oficial Tiliqua frangens – prescurtat frangens –, şopîrla era de dimensiunile unui braţ uman şi avea corpul acoperit cu ţepi, au precizat, într-un comunicat, cercetătorii de la Flinders University.

Animalul a trăit în Pleistocen, alături de alte vieţuitoare din megafaună precum leii marsupiali sau cangurii din familia Sthenurinae, au adăugat cercetătorii, potrivit Agerpres.

Tiliqua frangens era de 1.000 de ori mai mare decît şopîrla comună australiană de grădină, care cîntăreşte circa 2 grame, a precizat cercetătoarea Kailah Thorn.

''Este dovada că pînă şi fiinţele de mici dimensiuni erau supradimensionate în Pleistocen'', a subliniat ea.

Frangens aveau, de asemenea, ''o siluetă unică îndesată şi cu ţepi'', a precizat Thorn.

Creatura a fost reconstituită din oase dezgropate în peşterile Wellington din statul New South Wales, aflat în Estul Australiei, precum şi din fosile aflate deja în muzee de pe teritoriul ţării, a indicat Diana Fusco, coautoarea unui studiu dedicat acestor fosile, publicat în Proceedings of the Royal Society B.

''În urma săpăturilor de la peşterile Wellington, am dezgropat aceste platoşe cu ţepi care, în mod surprinzător, nu au mai fost descoperite pînă acum. Am ştiut că avem de-a face cu ceva interesant şi unic'', a adăugat ea.

Şopîrla ar fi făcut parte din ''nişa ecologică'' a ţestoaselor de uscat de mici dimensiuni, sunt de părere cercetătorii. Denumirea Frangens înseamnă a sparge în bucăţele sau a sfărîma şi se referă la forţa maxilarului şopîrlei.

Extincţia speciei coincide cu dispariţia megafaunei şi sugerează că aceste extincţii de la final de Pleistocen au fost mai ample şi au afectat şi creaturi mai mici.