Ursula von der Leyen: ”Viitorul Moldovei este în Uniunea noastră”

Miercuri, în plenul Parlamentului European, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că viitorul Ucrainei, Republicii Moldova şi Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană, precizînd, totodată, că Executivul comunitar îşi va continua sprijinul pentru Kiev în faţa invaziei ruse.

"Comisia va propune prelungirea temporară a protecţiei ucrainenilor în UE. Sprijinul nostru pentru Ucraina va fi de durată. Numai în acest an am oferit 12 miliarde de euro pentru a ajuta la plata salariilor şi a pensiilor şi pentru a ajuta la menţinerea în funcţiune a spitalelor, şcolilor şi a altor servicii", a afirmat Von der Leyen, în discursul anual privind starea Uniunii Europene, în care şi-a prezentat bilanţul mandatului în fruntea Executivului comunitar.

"Şi, prin propunerea noastră ASAP (Actul privind sprijinirea producţiei de muniţii - n.r.), creştem producţia de muniţie pentru a ne potrivi cu nevoile imediate ale Ucrainei", a adăugat ea. "Dar ne uităm şi mai departe. Acesta este motivul pentru care am propus încă 50 de miliarde de euro, pe patru ani, pentru investiţii şi reforme. Acest lucru va ajuta la construirea viitorului Ucrainei pentru a reconstrui o ţară modernă şi prosperă", a mai spus şefa CE.

"Şi acel viitor se vede clar. Această Cameră (Parlamentul European - n.r.) a spus-o cu voce tare: Viitorul Ucrainei este în Uniunea noastră. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea noastră. Viitorul Moldovei este în Uniunea noastră. Şi ştiu cît de importantă este perspectiva UE pentru atît de mulţi oameni din Georgia", a subliniat Von der Leyen.

Zaharova se rățoiește la România

Purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, acuză România de provocări în regiune prin „aprinderea spiritelor în Moldova” şi susţinerea Ucrainei.

Maria Zaharova a comentat poziția României vorbind despre provocări și intrigi politice.

„Dacă România ar fi fost îngrijorată enorm de toată această situaţie, poate că s-ar fi comportat altfel. Nu ar fi aprins spiritele în Moldova, nu s-ar ocupa cu provocările de la graniţă, nu ar susţine material politicile regimului Zelenski, care doar destabilizează siguranţa în regiune. Mai bine s-ar gîndi la toate aceste nuanţe de escaladare a crizei la care ei (românii; n.r.) participă. Așadar, nu ştiu ce înseamnă asta, provocare, poate o intrigă politică. Nu ştiu, dar nici nu vreau sa ştiu”, a declarat Maria Zaharova pentru agenţia de presă de stat Ria Novosti.

Rusia își face ”provizii” pentru Iarnă ca să atace masiv Ucraina

Rușii fac stocuri masive de rachete și drone pentru a ataca infrastructura energetică ucraineană la Iarnă

Purtătoarea de cuvînt al trupelor din Sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, susţine că Armata rusă nu efectuează în prezent bombardamente masive deoarece, cel mai probabil, îşi face stocuri de rachete în vederea lansării unor atacuri în această Toamnă și la Iarnă, relatează Slovo I Dilo, citat de Rador.

"Este foarte probabil ca, de ceva vreme, inamicul să stocheze rachete pentru a se pregăti de noi măsuri și acțiuni mai puternice și mai masive", a remarcat Humeniuk.

Potrivit acesteia, noi atacuri asupra infrastructurii critice ucrainene pot avea loc în perioada Toamnă-Iarnă, cînd va începe sezonul de încălzire.

300 de milioane de copii trăiesc în sărăcie extremă

Mai mult de 300 de milioane de copii din întreaga lume trăiesc într-o situaţie de sărăcie extremă, potrivit unui nou raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi al Băncii Mondiale, informează EFE, conform Agerpres.

Datele arată că, deşi numărul copiilor care subzistă cu mai puţin de 2,15 dolari pe zi a scăzut între 2013 şi 2022, efectele pandemiei asupra economiei au întrerupt acest progres.

Practic, potrivit analizei, aproximativ 30 de milioane de copii ar fi ieşit din situaţia de sărăcie extremă în ultimii trei ani dacă nu ar fi fost perturbările cauzate de COVID-19.

Pe regiuni, Africa Subsahariană este cea mai afectată. Nu numai că acolo 40% dintre copii trăiesc într-o sărăcie extremă, dar regiunea reprezintă o pondere tot mai mare din cifra globală a sărăciei infantile, evoluţie determinată de creşterea rapidă a populaţiei, de dezastrele de mediu şi de efectele pandemiei.

De fapt, doar Africa Subsahariană, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu au înregistrat o creştere a nivelului de sărăcie extremă în rîndul copiilor în ultimii ani.

O altă concluzie a raportului este că, din populaţia care trăieşte în sărăcie extremă, copiii reprezintă 50%, deşi constituie doar o treime din locuitorii planetei.

Crezînd că sunt atacați de ucraineni, soldați ruși s-au omorît unii pe alții, în timp ce se retrăgeau disperați

Cel puțin 27 de soldați ruși care încercau să se retragă de pe pozițiile lor au fost uciși de propriii camarazi, în apropiere de aeroportul din Donețk, potrivit unui parlamentar ucrainean citat de Business Insider. Iuri Mîsiaghin, un membru al Parlamentului ucrainean, a scris, pe Telegram, că luptătorii ruși „s-au retras haotic și în panică în noi poziții”. Potrivit lui Mîsiaghin, forțele ruse au crezut că sunt atacate de ucraineni care încercau să recucerească zona din apropierea aeroportului Donețk. Soldații ruși au fost însă atacați de propria artilerie, a adăugat parlamentarul.

„Atacul s-a soldat cu 27 de morți și 34 de răniți. Aproximativ jumătate dintre răniți au rămas fără brațe sau fără picioare. Au fost distruse mai multe echipamente”, a scris Mîsiaghin. Kostantin Mașoveț, un colonel din forțele armate ale Ucrainei, a scris, într-o postare pe Facebook, că atacul a început probabil din cauza coordonării slabe a rușilor.

„Dintr-un motiv necunoscut, artileria inamică a început să tragă, nu lîngă linia frontului sau în spatele pozițiilor ucrainene, pentru a ne suprima puterea de foc, ci în pozițiile și spatele acestei unități”, a explicat Mașoveț în postarea sa, publicată pe 10 Septembrie. Reprezentanții Ministerului Apărării din Rusia nu au răspuns unei solicitări pentru precizări din partea Insider.

În delirul său megaloman, Putin îi acuză pe britanici că îl forțează să atace o centrală nucleară ucraineană

„Marea Britanie încearcă să provoace Rusia, astfel încît ea să lanseze un atac asupra unei centrale nucleare ucrainene”, a pretins Vladimir Putin, relatează The Telegraph, citat de Rador.

Președintele rus a mai spus că Regatul Unit s-ar fi aflat în spatele unui presupus complot vizînd instruirea unor sabotori ucraineni, astfel încît ei să atace o instalație nucleară din Rusia.

Presupușii sabotori au fost arestați de serviciul securității de stat înainte ca ei să-și poată atinge ținta, iar ulterior, la interogatorii, ei au recunoscut că au fost instruiți de o serie de instructori britanici, a spus el.

„Oare încearcă să ne provoace ca să ripostăm atacînd  centralele atomice ucrainene?”, s-a întrebat Putin, la conferința economică de la Vladivostok, un oraș din Rusia Extrem-orientală, el pretinzînd că acesta este „crudul și clarul adevăr absolut”.

Ursula von der Leyen: Să aducem România şi Bulgaria în Schengen fără întîrziere

Preşedinta Comisiei Europene a pledat, Miercuri, în discursul despre Starea Uniunii pe care l-a susţinut în faţa Parlamentului European, pentru includerea neîntîrziată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, apreciind că cele două ţări au luat măsurile potrivite împotriva migraţiei şi se comportă deja ca şi cum ar face parte, de facto, din spaţiul european de liberă circulaţie.

„Au dovedit că sunt parte din Schengen, să le aducem fără întîrziere în spaţiul european de liberă circulaţie”, a cerut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în faţa eurodeputaţilor. Pledoaria a fost făcută în momentul în care şefa Executivului european a abordat subiectul migraţiei în Uniunea Europeană.

„Am întărit protecţia frontierelor, iar agenţiile europene şi-au intensificat cooperarea cu statele membre. Doresc să le mulţumesc în special Bulgariei şi României pentru că au arătat calea de urmat cu bune practici în materie de azil şi returnare”, a declarat preşedinta Comisiei Europene.

Comisia Europeană şi Parlamentul European au cerut, în repetate rînduri, includerea României şi Bulgariei în Schengen, însă decizia este luată în Consiliul European, prin unanimitate.

Anul trecut, Austria a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, iar Sofia s-a lovit şi de împotrivirea Olandei. 

The New York Times: Metropolitan Opera a comandat o nouă operă despre deportarea copiilor ucraineni în Rusia

Metropolitan Opera din New York a anunţat că a comandat o nouă operă care este din nou de actualitate. Potrivit The New York Times, subiectul operei este deportarea copiilor ucraineni în Rusia. O modalitate pentru instituţie de a-şi reînnoi sprijinul pentru Ucraina, unde războiul durează din 24 Februarie 2022. Opera comandată va fi compusă de compozitorul ucrainean Maxim Kolomiiets pe un libret scris de dramaturgul american George Brant.

Directorul general al Met, Peter Gelb, a reiterat importanţa „susţinerii culturale a Ucrainei în lupta sa pentru libertate”. ”Nu mă pot gîndi la o modalitate mai bună de a face acest lucru decît să creăm o operă care să documenteze cu adevărat un aspect al războiului şi să evidenţieze eroismul individual al poporului ucrainean în faţa celor mai teribile şi oribile atrocităţi”, a continuat el.

Intriga se învîrte în jurul călătoriei unei mame care încearcă să-şi salveze fiica dintr-un lagăr rusesc din Crimeea. Poveştile personajelor, toate fictive, se bazează pe relatările reale ale unor mame ucrainene. Multe dintre ele au povestit că au călătorit mai mult de 3.000 de kilometri între cele două ţări aflate în război pentru a-şi salva copiii din mîinile autorităţilor ruse.

De la începutul conflictului, Met a contribuit, de asemenea, la crearea Orchestrei ucrainene pentru libertate. Această orchestră, formată din refugiaţi din timpul războiului şi muzicieni ucraineni care trăiesc în Europa, a efectuat deja două turnee internaţionale şi a susţinut mai multe concerte în sprijinul Ucrainei.

Vehiculele înmatriculate în Rusia au interdicție în țările baltice

Cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – şi-au închis graniţele pentru vehiculele înmatriculate în Rusia, potrivit unei declaraţii a Guvernului eston, emisă Miercuri şi citată de dpa, scrie Agerpres.

În conformitate cu liniile directoare ale Comisiei Europene, nimeni nu are voie să treacă graniţa în Estonia cu o maşină cu numere de înmatriculare ruseşti începînd de Miercuri, ora locală 10:00 (08.00 GMT), potrivit Ministerului de Interne de la Tallin.
Maşinile cu plăcuţe de înmatriculare ruseşti trebuie să se întoarcă de la frontierele externe ale celor trei ţări, toate făcînd parte din Uniunea Europeană şi NATO. În caz contrar, vehiculele ar putea fi confiscate.

Excepţiile se aplică, de exemplu, în cazul traficului de tranzit între Rusia şi enclava Kaliningrad şi pentru maşinile utilizate de către misiunile diplomatice şi consulare.
Vehiculele cu numere de înmatriculare ruseşti pot părăsi statele baltice, trecînd frontiera externă a UE, cu condiţia să fie utilizate doar ca mijloace de transport.

Demersul ţărilor baltice intervine după o clarificare a Comisiei din 8 Septembrie cu privire la punerea în aplicare a sancţiunilor UE împotriva Rusiei. Comisia a precizat că vehiculele înmatriculate în Rusia nu mai pot intra pe teritoriul UE, fie în scopuri private sau comerciale. Statele baltice şi Polonia au încetat deja să mai permită intrarea multor persoane dinspre Rusia în urmă cu aproape un an, ca răspuns la război.

Putin vrea eliberarea unui criminal al FSB închis în Germania inclusiv printr-un schimb cu Aleksei Navalnîi

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, vrea, cu orice preț, eliberarea Vadim Krasikov, un membru al FSB și apropiat de liderul de la Kremlin. Acesta se află în închisoare în Germania și, pe diferite căi, Putin a transmis Germaniei că ar fi dispus să-l elibereze chiar pe Aleksei Navalnîi, la schimb cu Vadim Krasikov. În negocieri sunt implicați și americanii, care ar dori ca în schimbul lui Krasikov să fie eliberați doi cetățeni ai SUA, aflați în pușcăriile din Rusia.

Schimbul de prizonieri între Occident și Rusia, care l-ar putea include și pe opozantul lui Putin – Aleksei Navalnîi –, ar fi dorit chiar de liderul de la Kremlin, potrivit informațiilor publicate Wall Street Journal.

Motivul este revenirea unui om important pentru președintele Rusiei. Vladimir Putin ar fi insistat în ultimii ani pentru eliberarea lui Vadim Krasikov, 58 de ani, presupus membru al serviciilor speciale (FSB). La schimb ar putea fi oferiți fostul pușcaș american Paul Whelan, pe jurnalistul Wall Street Journal Evan Gershkovich, reținuți sub acuzația de spionaj, sau pe Aleksei Navalnîi. Totuși, obiectivul principal pentru SUA este eliberarea propriilor cetățeni, subliniază WSJ.

Vadim Krasikov se află în închisoare în Germania, după ce a fost condamnat la închisoare pe viață, fiind găsit vinovat de asasinarea disidentului cecen Zelimkhan Khangoshvili. În 2019. Krasikov l-a împușcat în spate și de două ori în cap într-un parc din Germania, plin de copii și părinți. Instanța germană a stabilit atunci că rusul Krasikov era ofițer al serviciului de informații FSB, fiind însărcinat cu realizarea de asasinate pe teritoriul străin. Înainte de pronunțarea sentinței, în 2021, Putin i-ar fi cerut consilierului său de securitate să analizeze un schimb de prizonieri pentru a-l elibera pe Krasikov. Potrivit declarațiilor date sub anonimat de oficiali occidentali publicației americane WSJ, Putin a încercat de mai mulți ani să obțină eliberarea lui Krasikov pe diferite căi.