18 morţi, inclusiv colaboratori ai ONU, într-un raid israelian asupra unei şcoli din Gaza

Apărarea civilă din Gaza a anunţat că 18 persoane, inclusiv colaboratori ai ONU, au fost ucise, Miercuri, într-un raid aerian israelian asupra unei şcoli care fusese transformată în adăpost pentru refugiaţi, informează Joi AFP. Armata israeliană a afirmat că au fost vizaţi "terorişti" din mişcarea palestiniană islamistă Hamas.

Bilanţul victimelor a fost stabilit la 18 morţi, între care doi colaboratori ai Agenţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţii palestinieni (Unrwa), a declarat purtătorul de cuvînt al Apărării civile Mahmoud Bassal, după ce un bilanţ anterior a indicat 14 morţi. Alte cel puţin 18 persoane au fost rănite.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a confirmat decesul mai multor colaboratori ai Unrwa în atac. "O şcoală transformată în refugiu pentru 12.000 de oameni a fost vizată din nou astăzi de lovituri aeriene israeliene. Şase dintre colegii noştri din Unrwa se numără printre morţi", a transmis Guterres pe reţeaua X, subliniind că "ceea ce se întîmplă în Gaza este inacceptabil" şi că "aceste încălcări dramatice ale dreptului umanitar internaţional trebuie să înceteze imediat".

Armata israeliană a anunţat, în ce o priveşte, într-un comunicat, că aviaţia sa a efectuat "un raid de precizie asupra unor terorişti care operau în interiorul unui centru de comandă al Hamas" din şcoala al-Jouni. Potrivit serviciilor de presă al guvernului Hamas din Gaza, şcoala, care este gestionată de Unrwa, adăpostea în momentul raidului 5.000 de persoane deplasate.

Armata israeliană a atacat în ultimele luni mai multe şcoli din Fîşia Gaza, considerînd că acestea adăpostesc centre de comandă ale Hamas, ceea ce mişcarea islamistă neagă.

China avertizează că va zdrobi orice încălcare a suveranităţii sale în Marea Chinei de Sud 

China "va zdrobi" orice incursiune străină care îi va încălca suveranitatea, mai ales în Marea Chinei de Sud, a declarat Joi un înalt responsabil militar chinez, pe marginea unui forum de securitate la Beijing, informează AFP.

"Sperăm că Marea Chinei de Sud va rămîne o mare a păcii", a declarat general-locotenentul Armatei chineze He Lei. ”Însă, dacă SUA îşi vor avansa pionii în culise, dacă ele vor forţa ţări în prima linie sau dacă SUA însele vor ajunge în prima linie, armata chineză nu va ezita, a afirmat el. "Armata populară de eliberare a Chinei va zdrobi în mod ferm orice incursiune ostilă străină care încalcă drepturile şi interesele teritoriale, suverane şi maritime ale Chinei", a atenţionat ofiţerul.

Tensiunile sunt în creştere de mai multe luni între Washington şi Beijing, în timp ce China revendică, în numele unor raţiuni istorice, aproape toate insuliţele din Marea Chinei de Sud, în faţa altor ţări riverane (Filipine, Vietnam, Brunei, Malaysia), cu pretenţii rivale.

Săptămîna trecută, China a dat asigurări că şi-a susţinut "drepturile în mod legitim", după o nouă coliziune între navele pazei sale de coastă şi ambarcaţiuni filipineze, lîngă un recif disputat în această zonă maritimă.

Săptămîna aceasta, un responsabil militar american l-a atenţionat pe omologul său chinez, cu ocazia unui apel video, împotriva oricăror "tactici periculoase, coercitive şi cu potenţial de escaladare" ale Beijingului în Marea Chinei de Sud. Joi, general-locotenentul He Lei a apreciat dimpotrivă că depăşirea tensiunilor actuale "depinde de SUA".

Justiția SUA a condamnat un fost agent al CIA la 10 ani de închisoare pentru spionaj în folosul Chinei

Un fost agent al CIA, principala agenţie de informaţii a Statelor Unite, a fost condamnat Miercuri la zece ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Chinei, a anunţat Departamentul american de Justiţie (DoJ), notează AFP.

Alexander Yuk Ching Ma, 71 de ani, a pledat vinovat, în Mai, pentru ”conspiraţie cu scopul de a colecta şi a furniza informaţii despre apărarea naţională Chinei”.

El a fost arestat în August 2020 după ce i-a recunoscut unui agent sub acoperire al FBI, Poliţia Federală Aaericană, că a contribuit la transmiterea de informaţii confidenţiale către serviciile de securitate chineze, a precizat DoJ într-un comunicat.

Alexander Yuk Ching Ma a lucrat la CIA între 1982 şi 1989, la fel ca un membru al familiei sale din 1967 pînă în 1983.

Potrivit documentelor judiciare, el a fost abordat în 2001 de serviciile chineze care i-au cerut să le prezinte această rudă, decedată între timp. În timpul unei întîlniri într-un hotel din Hong Kong, ei au livrat informaţii clasificate în schimbul a 50.000 de dolari în numerar, potrivit aceloraşi surse.

În 2003, Alexander Yuk Ching Ma a aplicat pentru un loc de muncă ca traducător la biroul FBI din Hawaii, unde locuia atunci. FBI, "conştient de legăturile lui Ma cu serviciile de informaţii chineze", l-a recrutat, totuşi, pentru a-i putea monitoriza activităţile şi l-a pus să lucreze cu jumătate de normă din August 2004 pînă în Octombrie 2012, a reamintit DoJ.

Premierul britanic semnalează că sistemul medical britanic trebuie să se reformeze sau să moară  

Premierul britanic, Keir Starmer, a subliniat, Joi, nevoia urgentă de reformă a NHS, veneratul sistem britanic de asistenţă medicală gratuită, într-un moment în care un raport independent evidenţiază "starea critică" a acestei instituţii, notează AFP, potrivit Agerpres.

Laburistul, ajuns la putere în Iulie, promite ”cea mai mare reorganizare a sistemului public de sănătate de la înfiinţare”, potrivit unui fragment din discursul de Joi, cu ocazia publicării unei anchete privind NHS.

Acest raport de 142 de pagini consideră că funcţionarea serviciului public de sănătate s-a deteriorat în ultimii 15 ani şi că se află într-o stare de "decrepitudine". Cauzele sunt multiple, potrivit autorului acestui raport, Ara Darzi, membru neafiliat al Camerei Lorzilor: lipsă de investiţii, încercare ineficientă de reorganizare, pandemie legată de COVID-19.

Raportul subliniază, de asemenea, creşterea numărului de pacienţi care suferă de boli de lungă durată, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială, punînd NHS sub presiune. De asemenea, se spune că Regatul Unit are o rată de incidenţă a cancerului mai mare decît alte ţări europene, cu liste de aşteptare uriaşe de pacienţi pentru a obţine un tratament.

Vor fi prezentate trei axe de reformă cu scopul de "a redresa NHS": transformarea digitală, dezvoltarea îngrijirii ambulatorii şi prevenirea. Laburiştii, care i-au înlăturat pe conservatori de la putere pe 4 Iulie, au promis că vor "repara" NHS, acuzîndu-i pe conservatori că l-au "sfărîmat" în cei 14 ani la putere.

Coreea de Nord a lansat mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acţiune spre mare

Coreea de Nord a lansat, Joi, mai multe "rachete balistice cu rază scurtă de acţiune" în direcţia mării, a anunţat Armata Sud-coreeană, precizînd că analizează incidentul, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Phenianul a lansat mai multe "rachete balistice cu rază scurtă de acţiune (...) spre Marea de Est (denumire coreeană pentru Marea Japoniei) în jurul orei 07.10 (Miercuri, 22.10 GMT)", a indicat statul-major inter-arme al Coreei de Sud. Acest organism a precizat că analizează incidentul şi "împărtăşeşte informaţiile" cu autorităţile americane şi japoneze.

Ministerul japonez al Apărării, la rîndul său, a confirmat lansarea a cel puţin unei rachete balistice Nord-coreene.

Phenianul a efectuat adesea lansări de rachete în trecut în jurul datei de 9 Septembrie, aniversarea înfiinţării Republicii Populare Democrate Coreeană în 1948. De asemenea, a efectuat al cincilea test nuclear pe 9 Septembrie, în 2016.

Într-un discurs ţinut săptămîna aceasta, cu ocazia celei de-a 76-a aniversări de la înfiinţarea ţării, liderul Kim Jong Un a declarat că Coreea de Nord intenţionează să-şi consolideze arsenalul nuclear pentru a "face faţă oricăror acte de ameninţare din partea statelor sale rivale, dotate cu arme nucleare".

Chiar înainte de alegeri, SUA sunt în fața unei paralizii a statului federal

Ameninţarea unei paralizii a statului federal (shutdown) reapare în Statele Unite cu două luni înainte de alegeri, un vot planificat Miercuri în Congres fiind amînat din lipsa unei majorităţi suficiente în rîndul republicanilor care se luptă pe această problemă, noteză AFP, potrivit Agerpres. "Vom lucra la acest lucru pe tot parcursul weekendului", a declarat, Miercuri, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, anunţînd amînarea. El se confruntă cu o revoltă a aleşilor din propria sa tabără, îngrijoraţi să vadă din nou o creştere a plafonului şi care doresc o mai mare rigoare fiscală.

Mike Johnson nu a reuşit să obţină sprijinul unei majorităţi suficiente în rîndurile sale pentru a face adoptată, fără ajutorul opoziţiei democrate, această prelungire cu şase luni a bugetului Guvernului.Bugetul pentru 2025 trebuie adoptat de Congres pînă la sfîrşitul lunii Septembrie - sfîrşitul anului fiscal - pentru ca toate serviciile să rămînă finanţate. Altfel, ar fi un "shutdown": milioane de funcţionari publici în şomaj tehnic, anumite ajutoare alimentare suspendate, traficul aerian perturbat, printre altele.

Un alt text legislativ a fost adăugat la buget sub presiunea lui Donald Trump. Ar cere alegătorilor să furnizeze dovada cetăţeniei atunci cînd se înregistrează pentru a vota la alegerile federale. "Voi provoca un ”shutdown” al Guvernului cît ai clipi (...) dacă nu îl includ în proiectul de lege", a ameninţat fostul preşedinte, cu o influenţa imensă asupra grupului republican din Cameră şi care continuă să afirme fără dovezi că a fost victima unei fraude electorale în 2020.

Administraţia Biden se opune acestui text, subliniind că votul non-cetăţenilor este deja ilegal şi că nu există dovezi că imigranţii fără acte participă la alegeri.

Cel puţin 10 republicani s-au pronunţat împotriva propunerii prezentate Miercuri. Or, această majoritate poate renunţa doar fără la votul a patru aleşi pentru a adopta un text fără voturile opoziţiei. În Senat, democraţii la putere iau în considerare să lanseze un ultimatum republicanilor din Cameră: să adopte un text care să amîne termenul pînă la sfîrşitul anului sau să provoace un "shutdown".

Cu mai puţin de două luni înainte de alegerile care vor reînnoi în totalitate Camera Reprezentanţilor, unii republicani pe muchie de cuţit sunt, însă, îngrijoraţi de această perspectivă nepopulară care le-ar putea ameninţa şansele de a fi realeşi. Mike Johnson a avertizat că nu are nici un plan B în caz de eşec. El însuşi speră să fie reales în Noiembrie şi, prin urmare, ar putea căuta o cale de ieşire în loc să rişte un vot ratat. 

Parlamentarii francezi de dreapta și-au dat acceptul participării lor la guvernare

Deputaţii şi senatorii de dreapta Les Républicains (LR, Republicanii), care au revenit Miercuri din vacanţa parlamentară, au dat oficial fiecare undă verde participării unor membri ai familiei lor politice la Guvernul lui Michel Barnier din Franţa, au indicat, pentru AFP, surse din partid. "Suntem pregătiţi să participăm la un Guvern, dar fiind atenţi la garanţiile pentru o politică reală de dreapta pe subiectele pe care le considerăm fundamentale", a declarat în faţa aleşilor şeful deputaţilor LR, Laurent Wauquiez, potrivit unui participant.

Senatorii au susţinut, de asemenea, opţiunea de a se alătura executivului condus de Michel Barnier, a indicat o altă sursă. El a fost numit de preşedintele Emmanuel Macron după alegerile legislative care nu au reuşit să producă o majoritate în Adunarea Naţională (Camera inferioară a Parlamentului). Cu 47 de deputaţi în Adunarea Naţională, LR joacă un rol esenţial în stabilirea unei majorităţi guvernamentale.

Șeful diplomației de la Kiev le cere ţărilor vecine membre ale NATO să doboare rachetele şi dronele ruseşti în Vestul Ucrainei

Ucraina le-a cerut Miercuri ţărilor vecine membre NATO să doboare rachetele şi dronele ruseşti care vizează ţinte în regiunile sale din Vest, relatează AFP, potrivit Agerpres. "Ruşii (...) lovesc din ce în ce mai mult instalaţii din apropierea graniţei cu NATO", a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Andrii Sybiha, care a cerut un "răspuns comun, ferm şi decisiv". Doborîrea acestor proiectile "ar fi un pas demn şi corect", a adăugat el.

Șefii diplomațiilor americane și britanice au promis, Miercuri, la Kiev, că vor răspunde ”de urgență” solicitărilor din partea Ucrainei, care cere, în special, să poată lovi în profunzime teritoriul Rusiei cu rachete occidentale.

Vizita secretarului de stat american Antony Blinken şi a omologului său britanic David Lammy survine într-un moment delicat pentru Ucraina, forţele acesteia fiind în dificultate pe frontul de Est, în pofida ofensivei surpriză lansate la începutul lunii August în regiunea rusă Kursk. Pentru a face faţă avansului rusesc, Kievul cere constant autorizarea pentru a lovi ţinte mai îndepărtate în Rusia folosind rachete cu rază lungă de acţiune furnizate de Occident, în timp ce Moscova este la rîndul ei acuzată că a primit rachete balistice din Iran.

Aflat în vizită la Kiev, Blinken a promis că SUA lucrează de urgenţă la cererile militare ale Ucrainei

Secretarul de stat american Antony Blinken, aflat în vizită la Kiev, a promis, Miercuri, că Statele Unite lucrează "de urgenţă" la cererile militare ale Ucrainei, care doreşte în special să poată lovi în profunzime teritoriul rus cu rachete occidentale, relatează AFP.

"Lucrăm de urgenţă pentru a continua să ne asigurăm că Ucraina dispune de ceea ce are nevoie pentru a se apăra eficient", a declarat Blinken, în cadrul unei conferinţe de presă, precizînd că preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer vor discuta împreună Vineri aceste cereri.

Vizita a avut loc la o zi după ce Blinken a afirmat, la Londra, că Rusia a primit rachete balistice de la Iran pe care probabil le va utiliza în următoarele săptămîni în Ucraina, avertizînd că securitatea Europei este ameninţată de cooperarea dintre Moscova şi Teheran. El a adăugat că livrarea de rachete balistice iraniene către Rusia ar constitui ''o escaladare dramatică'',

Președintele ucrainean a estimat la 137.000 crimele de război comise de Rusia

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat, Miercuri, la 137.000 numărul crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, de la începutul invaziei pe scară largă în Februarie 2022 pînă în prezent, şi a cerut judecarea şi pedepsirea tuturor celor responsabili de acestea, relatează EFE.

”Astăzi există cel puţin 137.000 de motive pentru a continua această muncă şi pentru a o duce pînă la capăt. 137.000 este numărul crimelor de război comise de Rusia care au putut fi înregistrate”, a declarat Zelenski în faţa participanţilor la conferinţa "Uniţi pentru Justiţie" (United for justice), desfăşurată Miercuri la Kiev.

Şeful statului ucrainean şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că autorităţile din Mongolia au ignorat mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru suspiciunea de deportare ilegala a copiilor ucraineni în Federaţia Rusă, în timpul recentei vizite a acestuia în ţara asiatică, membră a Curţii.

El a avertizat cu privire la posibilitatea ca Putin să participe la summitul G20 din Brazilia - stat membru al CPI - şi să nu fie arestat ca în Mongolia. Brazilia este un partener al Rusiei, făcînd parte din BRICS, organizaţie internaţională ce grupează Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran şi Emiratele Arabe Unite.
"Mi-au parvenit semnale că autorităţile braziliene ar intenţiona să îl invite pe Putin la summit (preconizat să aibă loc între 22 şi 24 Octombrie), dar pentru ca acest lucru să se întîmple vor trebui să încalce legea", a afirmat Zelenski, cerînd ca ţările care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în faţa CPI să fie trase la răspundere.