Economia globală intră în impas, peste noi vine seceta

După ce acum vreo două săptămîni reprezentanţa Băncii Mondiale din Republica Moldova a dat ca şi fapt împlinit îmbunătăţirea condiţiilor externe, ca premisă pentru creşterea economiei noastre, iar Financial Times a scris după aceasta că economia globală nu se poate reface în ritmul necesar şi că în orice clipă poate intra în impas. Cu referinţă la ultimele date ale indicelui derefacere, adoptat de către Institutul Brookings, se susţine că aceasta bate pasul pe loc.

Deşi pieţele de capital îşi revin, iar nivelul de încredere ale antreprenorilor şi consumatorilor din ţările în curs de dezvoltare creşte, indicatorii de bază ale acestor economii rămîn la nivelul de acum doi ani. Chiar dacă uneori se fac văzute unele însemne ale revenirii, acestea sînt umbrite de rezultatele proaste şi problemele ordinare ale ţărilor din zona euro.

Bunăoară, Eswar Prasad, colaborator ştiinţific superior la Institutul Brookings, crede că economia globală “nu-şi poate lua avînt şi riscă să stea locului”. Ceea ce se poate spune cu claritate, a mai precizat acesta, este că unele economii din lume au ajuns la fund. În acelaşi timp, Christine Lagarde, director executiv al Fondului Monetar Internaţional, a reuşit să avertizeze despre noile riscuri, legate de apariţia fenomenului de economie globală cu “trei viteze”, în condiţiile în care unele ţări se descurcă bine, altele îşi revin, iar a treia categorie se confruntă încă cu probleme serioase.

Pe fundalul unor rezultate proaste demonstrate de majoritatea ţărilor dezvoltate, care continuă să se înrăutăţească, doar SUA dă o rază de lumină. Totuşi, nici în cea mai puternică economie din lume indicatorii ce reflectă o activitate reală şi un nivel suficient de încredere sînt sub nivelul firesc de refacere. De exemplu, situaţia în zona euro s-a îmbunătăţit într-o anumită măsură, mai cu seamă în ţările periferice, însă indicatorii de creştere rămîn la un nivel inferior.

Tocmai din această perspectivă, profesorulEswar Prasad ne îndeamnă să nu ne facem prea mari iluzii în ce priveşte aşteptările de creştere economică în ţările în care bugetele naţionale continuă să se contracteze. Încetinirea ritmului de creştere, caracteristică anul trecut pentru multe ţări în curs de dezvoltare, probabil se va menţine şi în acest an, a mai precizat acesta. Potrivit lui, ţările respective se află încă sub presiunea “conjuncturii externe slabe” şi, în consecinţă, acestea puţin ce vor putea face pentru a asigura creşterea economică. În acelaşi timp, el este ferm în ce priveşte perspectivele dezvoltării economice robuste ale Chinei, lucru confirmat de cele mai recente date care confirmă dinamizarea ritmului de creştere celei de-a doua puteri economice din lume.

Cît priveşte celelalte economii emergente, Eswar Prasad spune că Argentina şi Brazilia din America Latină demonstrează tuturor că alunecă spre stagnare, iar Mexiculreduce turaţiile. Nu arată mai bună nici situaţia din ţările periferice ale zonei euro, precum Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania. Indicatorii ce reflectă o activitate economică reală în aceste ţări nu se ridică nici chiar la nivelul mediu, deşi au survenit unele îmbunătăţiri după şedinţele din toamna trecută ale Fondului Monetar Internaţional. Oricum, în Grecia, potrivit Financial Times, se fac remarcate anumite tendinţe pozitive vizibile. S-ar putea spune că această ţară a scăpat de ce a fost mai rău, dacă nu ar creşte numărul şomerilor. Dar noi ce facem? Deocamdată tremurăm de frica secetei din anul acesta. Dacă se repetă, atunci alianţele politice şi probozelile oficialilor europeni ni se vor părea floare la ureche. Seceta şi lipsa unei guvernări responsabile vor arunca în aer statalitatea Moldovei. Deocamdată asta ne este direcţia de dezvoltare…

Vlad LOGHIN