După 13 ani în anticamera Schengen, România şi Bulgaria au aderat, Miercuri, deplin la spaţiul de liberă circulaţie, cu frontierele terestre şi aeriene, un simbol puternic pentru cele două ţări Est-europene, comentează AFP, potrivit Agerpres.

Deja la un picior în spaţiul Schengen odată cu ridicarea controalelor, în Martie 2024, în aeroporturi şi porturi maritime, cele două ţări au primit aprobarea partenerilor europeni la jumătatea lui Decembrie pentru a beneficia de aceleaşi privilegii la punctele de frontieră terestre.

La miezul nopţii, ora locală (Marţi, 22.00 GMT), au fost organizate ceremonii la diferite puncte de trecere a frontierei pentru a sărbători evenimentul.

Creat în 1985, spaţiul Schengen include acum 25 din cele 27 de ţări membre UE, precum şi vecinii lor asociaţi Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

Peste 400 de milioane de oameni pot călători în principiu fără a fi supuşi controalelor.
Această aderare deplină a României (19 milioane de locuitori) şi Bulgariei (6,5 milioane) a fost posibilă prin ridicarea dreptului de veto al Austriei.

Refractară din 2022, Viena a acceptat în sfîrşit o intrare parţială a Sofiei şi Bucureştiului în Primăvara anului trecut şi a stabilit o foaie de parcurs pentru o posibilă extindere.

Ţara alpină deplîngea un aflux de solicitanţi de azil care s-ar agrava în cazul unei extinderi terestre a Schengen, dar consideră că măsurile puse în aplicare în ultimele luni au permis "o reducere masivă a trecerilor".

Potrivit unui acord prezentat în Noiembrie, controale temporare vor fi efectuate "pentru o perioadă iniţială de şase luni, pentru a minimiza potenţiala modificare a rutelor migratorii".

Supravegherea frontierei bulgaro-turce, care devine frontiera externă a spaţiului Schengen, va fi, de asemenea, consolidată.

Sunt de aşteptat beneficii economice semnificative, susceptibile să crească produsul intern brut (PIB) cu cel puţin 1% în ambele ţări, potrivit estimărilor.

Transportatorii rutieri, obosiţi să aştepte uneori aproape 20 de ore, îşi freacă acum mîinile de bucurie.

În Bulgaria, starea proastă a infrastructurii ar urma, totuşi, să limiteze impactul pozitiv: drumuri înguste, autostrăzi adesea prost întreţinute, puţine poduri peste Dunăre care delimitează frontiera cu România, căi ferate inexistente sau vechi.

Pe partea de turism, jucătorii din sector se bazează pe o creştere a numărului de călători care merg în Grecia vecină.