„Trebuie apreciaţi politicienii aflaţi la Putere în R. Moldova”

 Interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, realizat de Iolanda Bădiliţă.

Europa Libera: În luna Martie, Parlamentul European va vota raportul privind liberalizarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Zilele trecute, LIBE, Comitetul pentru justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European, a adoptat raportul dvs. care vorbeşte despre introducerea unui instrument de sprijin financiar pentru frontierele externe ale UE şi vize în cuantum de 2,76 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020. Ce va aduce aplicarea acestui document, ar fi o prima întrebare, şi o a doua, dacă aceşti bani vor ajunge şi în Moldova?

Marian Jean Marinescu: Banii puşi la dispoziţie de acest instrument sunt distribuiţi atît la nivel naţional,  prin programele europene naţionale, cît şi în exterior prin programe comune ale Uniunii. Noutatea în acest raport este că am reuşit să introduc standarde comune pentru evaluarea nivelului de securitate pe frontierele UE, ceea ce nu a mai existat pînă acum.

Nu a fost chiar uşor să trec această propunere prin Parlament şi Consiliu, care a plecat de la faptul că, de pildă, în România, care a cheltuit peste 1 miliard de euro şi încă nu este în Schengen, specificaţiile cu privire la nivelul de securitate diferă faţă de alte state UE.

În plus, toata distribuirea fondurilor am conceput-o în aşa fel încît banii să se ducă exact acolo unde trebuie, adică pentru acţiuni de securizare şi de armonizare, astfel încît agenţiile europene să aprobe aceste programe din statele membre. Şi, bineînţeles că sunt bani şi pentru statele vecine, căci securitatea frontierelor înseamnă şi la graniţa exterioară a Uniunii, ai o frontieră sigură. Şi atunci trebuie să sprijini cu training, cu ceva echipamente, cu informaţii, cu schimb de informaţii, astfel încît să micşorezi presiunea pe frontiera ta externă prin faptul că frontiera statului vecin este securizată. Sunt bani şi vor ajunge şi în Republica Moldova, dar şi la consulate, astfel încît sistemele de eliberare a vizelor să fie modernizate. Pentru Moldova. în cel mai scurt timp, însă, nu va mai fi nevoie de aşa ceva.
Europa Libera: Martie, atunci veţi trece prin Parlamentul European dosarul liberalizării vizelor pentru moldoveni?

Marian Jean Marinescu: Încercăm să o facem poate chiar mai repede, în a doua sesiune din luna Februarie. Însă, ca să fim siguri, în Martie. În Aprilie se încheie activitatea parlamentara şi Consiliul mai poate lua decizii pînă atunci, de aceea aş vrea să ne atingem acest obiectiv pînă în Martie.

Europa Libera : Poate ar fi bine să precizăm ce aduce, de fapt, liberalizarea regimului de vize cetăţenilor Republicii Moldova.

Marian Jean Marinescu: „După cum ştiţi, anul trecut a fost o facilitare a regimului de vize, ceea ce a însemnat că se dădea viza mai repede şi mai uşor unor categorii de cetăţeni: în primul rînd cei care aveau paşapoarte biometrice şi cei cu paşapoarte biometrice nu mai aveau nevoie de viza, iar pentru studenţi, jurnalişti şi alte categorii vizele erau mai lesne de obţinut.

Acest regulament a intrat în vigoare în luna Iulie. Am fost raportor al PE pe acest dosar şi ştiu bine, şi rezultatele au fost foarte bune. Ce aduce nou acest raport este practic eliminarea vizelor pentru cetăţenii din Republica Moldova care au paşaport biometric.

Europa Libera: Drept de călătorie. Aceasta nu presupune însă şi dreptul la muncă în UE.

Marian Jean Marinescu: Nu. Dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor este valabil doar pentru cetăţenii europeni. Dar chiar şi aşa eliminarea vizelor aduce multe avantaje: poţi călători, nu mai trebuie să aştepţi sau să plăteşti pentru viză etc.

Europa Libera : Liberalizarea vizelor se va aplica tuturor cetăţenilor moldoveni, inclusiv în regiunea transnistreană. Cum apreciaţi transformările care vor avea loc o dată ce moldovenii din această parte a ţării vor beneficia de acest avantaj?

Marian Jean Marinescu: „Cred că vor avea mai multe legături cu Uniunea Europeana, căci cei de acolo au mai multe legături cu Rusia şi cu Ucraina în acest moment, dar mai ales cu Rusia. Mai cred că aceste transformări vor schimba atitudinea oamenilor faţă de ce se întîmplă în regiunea transnistreană şi vor duce la găsirea unei soluţii, căci Republica Moldova va trebui să rezolve într-un fel sau altul această situaţie, avînd în vedere că doreşte să adere la UE.

Europa Libera: De curînd, preşedintele României, dl Traian Băsescu, a criticat ceea ce a numit „pasivitatea” ţărilor europene cu privire la posibilele ameninţări la adresa independenţei şi suveranităţii. Critici a adus preşedintele chiar şi acestui format de negociere „5+2”. Se discută în UE despre un nou format de negociere?

Marian Jean Marinescu: Da, au început să fie astfel de discuţii, căci pînă acum 5 plus 2, deşi acceptat de toată lumea, nu a dat rezultate. Avem aici si politica Federaţiei Ruse care, aţi văzut, la Vilnus, a reuşit să închidă nişte drumuri deja începute de statele din zonă. Este clar că trebuie găsită altă cale. Sigur, în primul rînd, trebuie retrase trupele ruseşti din regiune, mai ales că există de multă vreme o decizie, cea de la Istanbul, în care Rusia este invitată să îşi retragă trupele. Pe de altă parte eu cred că cea mai bună soluţie ar fi să se înţeleagă între ei, Moldova şi aşa-zişii lideri ai acestei aşa-zise regiuni. Însă acest lucru este posibil doar dacă presiunea Rusiei va fi mai mică. În plus, trebuie purtate discuţii şi cu Rusia, însă la un alt nivel şi mult mai tranşant.

Europa Libera: Sunteţi vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European, cel mai numeros şi, ca atare, cel mai influent grup politic din Parlamentul European, coleg şi cu dl Elmar Brok, cel care a declanşat de curînd un scandal după ce a declarat că migranţii europeni care abuzează de sistemele de securitate ar trebui amprentaţi. Cum a fost primită această declaraţie în grupul PPE?

Marian Jean Marinescu: „Brok este o persoană foarte respectată şi are şi de ce, căci este un politician vechi şi a făcut foarte multe pentru Europa. O astfel de declaraţie nu este niciodată primita bine, mai ales în grupul PPE, care este compus din oameni foarte pragmatici şi obiectivi. Eu vă pot spune că el m-a sunat imediat după ce a dat declaraţia şi prima mea întrebare a fost: „Elmar, de ce ai dat acestă declaraţie? Îmi pare rău, dar experienţa ta politică este prea mare ca să cazi într-o astfel de capcană”. Dar se mai întîmplă, asta e!

Există unii care abuzează de sistemele sociale. Dar sunt foarte puţini. Pentru aceştia găseşti un sistem. Dar nu faci astfel de declaraţii, care au declanşat ce au declanşat.

Nu mai vorbim de declaraţia care a urmat din România, care a fost complet deplasată. Ştiţi foarte bine ce înseamnă acele cuvinte pentru Germania. Este un subiect tabu. Şi să vină din partea unui şef de Guvern dintr-o ţară europeană este complet deplasat.

De aceea a simţit şi preşedintele PE, dl Schulz, care e tot socialist, ca dl Ponta, nevoia să ia cuvîntul. Pentru că orice german cînd aude cuvintele „nazist”, „fascist” ia atitudine, şi nu se mai ţine cont de apartenenţa politică.
Eu cred că ambele declaraţii au fost nefericite, însă, după părerea mea, declaraţia premierului român a fost mai gravă, căci angajează întregul popor român, în calitatea sa de şef al Guvernului de la Bucureşti.

Este nefiresc că s-a pornit din nou această dezbatere despre lucrătorii migranţi în Germania, o ţară care, potrivit propriilor statistici, dacă pînă în 2020 nu aduce oameni din afara Germaniei, are probleme mari economice. Bavaria are nevoie de un milion de lucrători. Atunci ce e cu această dezbatere? Este vorba de sistemul de asigurări sociale? Foarte bine, fiecare stat membru are dreptul să şi-l ajusteze după cum îi sunt necesităţile, respectînd tratatul european. Nu poţi însă schimba regulile europene pentru o minoritate care încalcă regulile interne dintr-un stat membru.
 Europa Libera: Închidem cercul şi ne întoarcem la R. Moldova. Ce părere aveţi despre înteţirea în ultima vreme a retoricii unioniste?

Marian Jean Marinescu: Moldova are, după părerea mea, un singur drum pentru ca într-un viitor mai îndepărtat sau mai apropiat să fie alături de România: Uniunea

Europeana. Ceea ce încercăm noi aici, în PE, este să lipim Moldova de "pachetul din Balcani", pentru că este evident că atunci cînd va fi următoarea extindere va fi pentru o ţară din Balcani (Serbia, Muntenegru, Bosnia). Cînd va fi, nu pot să spun, pentru că vedeţi că Europa se aşează acum, dar este evident că acesta va fi următorul pachet. Din motive politice, strategice, pînă la urmă, dacă te uiţi pe harta Europei, este un gol acolo care trebuie umplut. Trebuie apreciaţi politicienii aflaţi la putere în R. Moldova, căci aţi văzut ce presiuni s-au făcut şi, în timp ce alţii au capotat, ei au menţinut direcţia către UE.”