Demersul celor 14 ONG-uri care au solicitat  Parlamentului RM să se abțină de la examinarea proiectelor de legi în regim de urgență fără o justificare plauzibilă, să respecte transparența decizională a provocat discuții aprinse  în societate, în  mijloacele de informare în masă.  Respectiva solicitare survine după ședința extraordinară de săptămâna trecută a legislativului, în cadrul căreia au fost aprobate în prima lectură 8 proiecte de legi, majoritatea acestora, după cum au specificat autorii, cu impact important.  Tocmai ”acest impact” a servit drept temei pentru examinarea lor, fără consultări publice (cu excepția proiectului cu privire la ANI) și fără o justificare rezonabilă pentru această grabă.

Printre aceste proiecte remarcăm și cel ce ține de modificarea Legii privind piața produselor petroliere nr. 461/2001 înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați. Motivele înaintării proiectului în cauză au fost expuse atît în ședința Parlamentului, cît și în nota informativă  la proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461/2001:

- această propunere vine să repare viciile conceptuale admise la redacția actuală a articolului 4 al Legii, ce ține de lipsa unei specificări exprese a tipului de comerț supus plafonării (angro sau cu amănuntul);

- nu toți agenții economici au acces la cotațiile Platts și nu toți agenții economici au capacitatea internă de a calcula de sine stătător prețurile maximale de comercializare a produselor petroliere;

- pentru a relaxa condițiile de obținere a licenței, se propune micșorarea de 5 ori a capacității obligatorii de depozitare pe care trebuie să o îndeplinească un importator și anume de la 5 mii m³ la 1000 m³ și, în același context, eliminarea necesității de a deține un cuantum de cel puțin 8 milioane lei capital propriu, întrucît acest cuantum minim împiedică apariția pe piață a mai multor agenți economici;

- în  consecință, piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază vor deveni complet libere.

Acestea sunt doar unele pasaje preluate din nota informativă la proiect. Aș putea să mai precizez că în ședința extraordinară a Parlamentului, Eugen Carpov, director ANRE, a afirmat că proiectul dat a fost supus expertizei de către instituția pe care o reprezintă, și documentul acesta ”întrunește toate cerințele pentru a fi adoptat”.  În esență nu prea sunt de acord cu Eugen Carpov, întrucît potrivit comunicatului de presă ANRE din 30 iulie 2021 ”modificarea Legii 461/2001 privind piața produselor petroliere este stringent necesară, pentru a repara erorile grave admise în cadrul ultimelor modificări.  Proiectul dezbătut în cadrul audierilor publice organizate de către noul Parlament constituie o bună temelie pentru inițierea discuțiilor și vine să aducă reglementări clare, ușor de aplicat și de înțeles pentru toate părțile implicate, în special pentru consumatori”.

 Deci, nu poate fi vorba despre o expertiză, deoarece, după cum reiese din comunicatul menționat, în cadrul audierilor publice organizate de Parlament a fost examinat proiectul ANRE, ci nu inițiativa unui grup de deputați. Grupul  de deputați a înaintat cu titlu de inițiativă legislativă proiectul privind modificarea Legii nr.461/2001 elaborat de ANRE la 10 august 2021. Din aceste considerente, afirmația lui Carpov nu are nici un suport, ci doar un caracter eronat, dezorientează consumatorii.

Dar sa le luăm pe rînd.  Să începem cu problema reparării viciului conceptual. Nu știu ce au avut în vedere autorii acestei inițiative legislative, deoarece prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative nu conțin  un asemenea temei pentru modificarea actului. Da, este adevărat că articolul 76 din Legea citată prevede posibilitatea reexaminării actului adoptat, iar procesul de reexaminare a  actului normativ se efectuează de către autorităţile responsabile de implementare a prevederilor actelor normative respective. Astfel încît, în urma reexaminării,  autoritățile respective  pot prezenta propuneri de modificare a actelor normative în vederea actualizării acestora.  Însă, în cazul dat, având în vedere că, potrivit cerințelor articolului 6 din Legea nr. 461/2001 privind piaţa produselor petroliere,  reglementarea de stat a pieţei produselor petroliere este prerogativa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, această autoritate promovează politica unitară a statului pe piaţa produselor petroliere prin licenţierea, reglementarea  şi controlul activităţii participanţilor la această piaţă, anume ANRE îi revine misiunea de a reexamina actul cu pricina și de a înainta propunerile de rigoare.

  Da, înțelegem că autoritatea dată nu este abilitată cu dreptul de a înainta o inițiativă legislativă, dar nimeni nu o împiedică să prezinte propunerile de rigoare ministerului de resort care, la rîndul său, după desfășurarea consultărilor publice, să  prezinte proiectul  spre examinare Guvernului. Aceasta este procedura legală care trebuia respectată, ci să nu se ajungă la substituirea ei  cu o inițiativă a unui grup de deputați. Altfel, s-ar putea întîmpla ca și în cazul acestui grup de deputați să se ajungă la situația ex-deputatului Alexandru Oleinic, din a cărui inițiativă Legea nr.54/2021, articolul 4 din Legea privind piața produselor petroliere nr. 461/2001, a fost expusă într-o nouă redacție.  Și atunci, toată vina pentru  promovarea unui asemenea proiect ANRE o va plasa printr-un comunicat de presă  pe acest grup de deputați, cum a procedat și în cazul inițiativei lui Oleinic.  Iar expertiza  ANRE, despre care a vorbit  Carpov în Parlament, după cum am menționat, nu va fi de nici un folos în acest caz.

Alt aspect.  Deși respectivul grup de deputați, prin această  inițiativă legislativă s-a angajat ”să repare un viciu conceptual”, proiectul examinat în regim de urgență conține, din păcate, vicii mai grave în comparație cu proiectul  lui Alexandru Oleinic, care a fost votat anterior. De exemplu,  inițiativa grupului de deputați prevede ca preţurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard să fie stabilite  de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în baza Metodologiei de calcul şi aplicare a preţurilor la produsele petroliere. Este pentru prima dată din 1997 încoace, în  istoria ANRE, cînd acestei autorități îi este  delegat dreptul de stabilire a prețurilor la produsele petroliere. În esență, astfel de drepturi erau aplicate doar în socialism.

Sau, o altă  problemă. Cea ce ține de capacitățile obligatorii de depozitare și eliminare a cuantumului minim de capital propriu.  Problema în cauză nu este una nouă și  nu are nicio conexiune cu inițiativa lui Oleinic, ci este una care a apărut  imediat după adoptarea Legii privind piața produselor petroliere nr. 461/2001.  Chiar și Curtea Constituțională  a Republicii Moldova prin hotărârea sa din  18 februarie 2003, nr.6 a statuat că stabilirea pentru importatorii de produse petroliere a  condiţiilor speciale de activitate pe piaţa produselor petroliere (existenţa depozitelor petroliere proprii, volumul minim necesar, cuantumul capitalului propriu etc.) nu sunt măsuri care contravin Constituției.

De asemenea,  Curtea a calificat drept nefondate afirmaţiile autorilor sesizărilor privind avantajarea companiilor mari şi limitarea concurenţei pe piaţa produselor petroliere prin condiţiile impuse de Guvern pentru importatorii de produse petroliere.  Prin urmare nu este clar de ce acest grup de deputați crede că respectivele cerințe îngrădesc piața petrolieră a țării noastre!? Promovînd noi cerințe și  întru argumentarea poziției lor, acești deputați fac referire la   o anumită  ”variantă  de compromis dintre relaxarea și facilitarea intrării noilor participanți pe piață”. Atunci, cum rămîne, domnilor deputați, cu hotărârea Curții Constituționale, citată mai sus, referitor la faptul că astfel de propuneri sunt nefondate?  În fine,  care sunt motivele invocării unei urgențe acum? 

La fel, prin această inițiativă legislativă este promovat un nou mecanism de  plafonare a  prețurilor pentru produsele petroliere principale, care este în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova. Or, potrivit articolului 126 din Constituția Republicii Moldova, economia Republicii Moldova este economie de piață, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată și pe proprietatea publică, antrenate în concurență liberă. În acest context, statul trebuie să asigure libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție, dar și inviolabilitatea investițiilor persoanelor fizice și juridice, inclusiv străine. Deoarece, economia de piață reprezintă un sistem economic în care deciziile ce privesc producția și comercializarea de bunuri și/sau servicii se bazează pe raportul dintre cerere și ofertă, raport care, într-un final, determină prețurile pentru respectivele bunuri și servicii.

Faptul că cele 14 ONG-uri sunt îngrijorate de ceea ce se întâmplă în țară, de nerespectarea unor reguli ce țin de transparență este un semnal alarmant, un caz nemaiîntîlnit în cei 30 de ani de existență a statului Republica Moldova.

Acum se încearcă  a mima respectarea acestor principii prin convocarea la Parlament a unor ședințe cu participarea societății civile.  Astfel de ședințe pot fi organizate, însă pentru inițiatorii proiectului dat nu contează  importanța respectării principiului transparenței în procesul de elaborare, consultare și expertiză  a proiectelor de acte legislative. Ei sunt 63 la număr, domină Parlamentul, și-și permit să facă orice.

Vlad LOGHIN