Viteza de mers pe care oamenii cu vîrste de peste 40 de ani o au este un indicator al gradului de îmbătrînire a corpului şi creierului lor, potrivit unui studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători. Folosind un simplu test al vitezei de mers, oamenii de ştiinţă au putut măsura procesul de îmbătrînire, iar descoperirea lor a fost o „surpriză uriaşă”. În cazul persoanelor care merg încet nu doar corpul îmbătrîneşte, ci şi faţa, iar creierul se micşorează. De regulă, doctorii măsoară viteza de mers pentru a aprecia starea generală de sănătate, în special în cazul oamenilor cu vîrste de peste 65 de ani, deoarece este un bun indicator al forţei musculare, funcţionării plămînilor, echilibrului, stării coloanei vertebrale şi a vederii. O viteză redusă de mers la oamenii în vîrstă a fost asociată, de către specialişti, cu un risc crescut de demență şi de declin cognitiv.

În cadrul studiului au fost analizate circa 1.000 de persoane din Noua Zeelandă, născute în anii '70 şi care mergeau spre vîrsta de 45 de ani. Voluntarilor care au participat la cercetare li s-a măsurat viteza de mers, dar au fost suspuşi şi la teste fizice, iar creierele lor au fost scanate şi le-au fost făcute teste pentru verificarea funcţionării optime a acestui organ. Totodată, în copilărie, aceştia făcuseră diverse teste de evaluare a abilităţilor cognitive, potrivit BBC.

„Acest studiu a arătat că un mers domol este o problemă semnalată cu decenii înainte de vîrsta bătrîneţii”, a afirmat autorul principal al studiului, Terrie E Moffitt, profesor la Colegiul Regal din Londra şi Universitatea Duke din SUA.

Chiar şi la vîrsta de 45 de ani, există o variaţie largă a vitezelor de mers, cu un vîrf maxim de 2 metri/secundă (fără a alerga), potrivit autorilor studiului publicat în JAMA Network Open.

Semnele din copilărie, un indicator al stării de sănătate de mai tîrziu

Oamenii de ştiinţă au constatat că persoanele care se plimbau încet afişau semne de ”îmbătrînire accelerată”, funcţia plămînilor, dinţii şi sistemul lor imunitar fiind într-o stare mai proastă decît în cazul celor care mergeau mai rapid.

Scanările creierelor au arătat că persoanele care mergeau mai încet erau mai predispuse să aibă creierele similare cu cele ale vîrstnicilor. Totodată, cercetătorii au descoperit că pot prezice viteza de mers a celor cu vîrste de 45 de ani folosind rezultatele testelor de inteligenţă, limbaj şi abilităţi motrice efectuate la vîrsta de trei ani. Copiii care au crescut avînd o viteză a mersului mai mică (de circa 1,2 metri/secundă) aveau, în medie, un nivel de IQ cu 12 puncte mai mic comparativ cu cei care mergeau repede (1,75 m/s), 40 de ani mai tîrziu.

Cercetătorii recunosc că diferenţele dintre starea de sănătate şi nivelul IQ pot fi determinate de alegerile făcute în privinţa stilului de viaţă sau o reflecţie a faptului că unii oameni au o sănătate mult mai bună de la începutul vieţii. Oamenii de ştiinţă atrag însă atenţia că există semne în primii ani de viaţă ai indivizilor care pot reprezenta un indicator pentru starea lor de sănătatea de mai tîrziu, cînd vor fi adulţi. În opinia specialiştilor, măsurarea vitezei de mers a tinerilor ar putea fi o modalitate de a testa tratamente pentru încetinirea îmbătrînirii. O serie de tratamente, de la dietele scăzute în calorii, pînă la utilizarea metforminei (un medicament antidiabetic), sunt în prezent investigate de către cercetători. Aceştia concluzionează că viteza pe care oamenii o au la mers ar putea fi un indicator al stării de sănătate a creierului şi a corpului, astfel că aceştia ar putea să facă schimbări în stilul lor de viaţă cît sunt încă tineri şi sănătoşi.