Fumul de țigară este principala cauză a cancerului pulmonar, însă doar o minoritate dintre fumători dezvoltă această boală. Un studiu condus de oamenii de știință de la Albert Einstein College of Medicine și publicat online în Nature Genetics sugerează că unii fumători ar putea avea mecanisme solide care îi protejează de cancerul pulmonar prin limitarea mutațiilor, scrie Adevărul.ro. 

Descoperirile ar putea ajuta la identificarea acelor fumători care se confruntă cu un risc crescut de îmbolnăvire și care, prin urmare, justifică o monitorizare deosebit de atentă.

„Acest lucru se poate dovedi a fi un pas important spre prevenirea și detectarea timpurie a riscului de cancer pulmonar”, a declarat Simon Spivack, co-autor principal al studiului, profesor de medicină, de epidemiologie și sănătate.

Depășirea obstacolelor pentru studierea mutațiilor celulare

S-a presupus de mult timp că fumatul duce la apariția cancerului pulmonar prin declanșarea unor mutații ale ADN-ului în celulele pulmonare normale.

„Dar acest lucru nu a putut fi dovedit niciodată pînă la studiul nostru, deoarece nu exista nici o modalitate de a cuantifica cu precizie mutațiile din celulele normale”, a declarat Jan Vijg, doctor în științe, co-autor al studiului.

Dr. Vijg a depășit acest obstacol în urmă cu cîțiva ani, dezvoltînd o metodă îmbunătățită de secvențiere a întregului genom al celulelor individuale.

Metodele de secvențiere a întregului genom al unei singure celule pot introduce erori de secvențiere care sunt greu de distins de adevăratele mutații – un defect grav atunci cînd se analizează celule care conțin mutații rare și aleatorii.

Dr. Vijg a rezolvat această problemă prin dezvoltarea unei noi tehnici de secvențiere numită amplificare cu deplasare multiplă cu o singură celulă (SCMDA). După cum s-a raportat în Nature Methods în 2017, această metodă ia în considerare și reduce erorile de secvențiere.

Cercetătorii de la Einstein au folosit SCMDA pentru a compara peisajul mutațional al celulelor epiteliale pulmonare normale (adică celulele care căptușesc plămînii) de la două tipuri de persoane: 14 persoane care nu au fumat niciodată, cu vîrste cuprinse între 11 și 86 de ani și 19 fumători, cu vîrste cuprinse între 44 și 81 de ani, care au fumat maximum 116 pachete de țigări. 

Celulele au fost colectate de la pacienți care erau supuși unei bronhoscopii pentru teste de diagnosticare fără legătură cu cancerul.

„Aceste celule pulmonare supraviețuiesc ani de zile, chiar decenii, și astfel pot acumula mutații atît odată cu vîrsta, cît și cu fumatul”, a declarat Dr. Spivack. „Dintre toate tipurile de celule pulmonare, acestea sunt printre cele mai susceptibile de a deveni canceroase”.

Mutații cauzate de fumat

Cercetătorii au descoperit că mutațiile (variante de un singur nucleotid și mici inserții și deleții) s-au acumulat în celulele pulmonare ale nefumătorilor pe măsură ce aceștia îmbătrînesc – și că în celulele pulmonare ale fumătorilor au fost găsite semnificativ mai multe mutații. „Acest lucru confirmă experimental că fumatul crește riscul de cancer pulmonar prin creșterea frecvenței mutațiilor, așa cum s-a presupus anterior”, a declarat Dr. Spivack. „Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care atît de puțini nefumători fac cancer pulmonar, în timp ce 10% pînă la 20% dintre fumătorii pe viață fac acest lucru”.

O altă constatare a studiului: Numărul de mutații celulare detectate în celulele pulmonare a crescut în linie dreaptă odată cu numărul de pachete de ani de fumat și, probabil, a crescut și riscul de cancer pulmonar. Dar, în mod interesant, creșterea numărului de mutații celulare s-a oprit după 23 de pachete de ani de expunere.

„Cei mai mari fumători nu au avut cea mai mare încărcătură de mutații”, a declarat Dr. Spivack. „Datele noastre sugerează că este posibil ca aceste persoane să fi supraviețuit atît de mult timp în ciuda fumatului intens, deoarece au reușit să suprime acumularea de mutații suplimentare. Această nivelare a mutațiilor ar putea proveni din faptul că aceste persoane aveau sisteme foarte performante de reparare a leziunilor ADN sau de detoxifiere a fumului de țigară.”

Descoperirea a dus la o nouă direcție de cercetare. „Dorim acum să dezvoltăm noi teste care să poată măsura capacitatea unei persoane de reparare a ADN-ului sau de detoxifiere, ceea ce ar putea oferi o nouă modalitate de evaluare a riscului de cancer pulmonar”, a declarat Dr. Vijg.

Cum vă afectează fumatul organismul

Potrivit Clinicii Cleveland, consumul de tutun dăunează fiecărui organ din corpul vostru. Fumatul tutunului introduce în plămînii, sîngele și organele voastre nu numai nicotină, ci și peste 5.000 de substanțe chimice, inclusiv numeroase substanțe cancerigene (substanțe chimice care cauzează cancer).

Daunele provocate de fumat vă pot scurta semnificativ durata de viață. De fapt, fumatul este cauza numărul unu a deceselor care pot fi prevenite în Statele Unite.

Femeile însărcinate care fumează își expun la risc și copiii nenăscuți. Posibilele efecte asupra sarcinii includ:

      - sarcina ectopică, o afecțiune care pune viața în pericol atunci cînd embrionul se implantează în afara uterului;

       - avorturi spontane;

       - nașteri mortale;

       - malformații congenitale, cum ar fi fenta palatină.

        - greutate mică la naștere.

Ce alte afecțiuni pot fi cauzate sau agravate de tutun

Pe lîngă riscurile de cancer cunoscute, Clinica Cleveland afirmă că fumatul provoacă multe alte probleme de sănătate cronice (pe termen lung) care necesită îngrijire continuă. Printre problemele specifice legate de fumat care necesită tratament se numără:

      - scăderea colesterolului HDL (bun) și creșterea tensiunii arteriale (creșterea riscurilor de atac de cord și accident vascular cerebral);

      - disfuncția erectilă;

- scăderea oxigenului la inimă și la alte țesuturi din organism (creșterea riscurilor de boală coronariană, boală arterială periferică și diabet);

     - boli de rutină mai frecvente, cum ar fi răcelile, în special la copiii care trăiesc cu fumători;

     - funcție pulmonară mai slabă (capacitatea de a obține suficient oxigen) care duce la BPOC, astm, bronșită sau emfizem.